Bilanț după perchezițiile la grupările de proxeneți din Giurgiu, București și Ilfov. Poliția a reținut 22 de persoane

Poliția Română a făcut bilanțul la finalul operațiunii care a vizat o grupare de proxeneți din județele Giurgiu, Ilfov și din municipiul București. În urma celor 46 de percheziții, au fost reținute 22 de persoane și au fost puse sechestre asiguratorii pe 69 de vehicule şi 30 de imobile.

Bilanț făcut de Poliția Română

Potrivit informațiilor furnizate de IGPR a prezentat bilanțul perchezițiilor pe care le-a întreprins joi, 3 octombrie, la 46 de locații din Giurgiu, Ilfov și București. Poliția Română a reținut 22 de persoane în dosarul penal de proxenetism, trafic de persoane, spălarea banilor, acces ilegal la un sistem informatic şi favorizarea făptuitorului.

Din cele 22 de persoane reținute, pentru 19 a fost propusă măsura arestării preventive pentru 30 de zile. Alte trei persoane au fost plasate sub control judiciar. Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra a 69 de autoturisme, autoutilitare, remorci şi motociclete. De asemenea, au fost sechestrate și 30 de imobile precum și părţile sociale deţinute de suspecți la şase societăţi comerciale, precizeză IGPR.

„În urma celor 46 de percheziţii domiciliare efectuate, la data de 2 octombrie 2025, de către poliţiştii Direcţiei de Combaterea a Criminalităţii Organizate – Serviciul de Combatere a Grupurilor de Criminalitate Organizată, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, a fost dispusă reţinerea a 22 de persoane, cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, proxenetism, trafic de persoane, spălare a banilor, acces ilegal la un sistem informatic şi favorizarea făptuitorului”, a transmis Poliția Română.

Ce au mai descoperit polițiștii la percheziții

În cadrul perchezițiilor, lucrătorii din Poliția Română au descoperit și ridicat mai multe sume de bani. Potrivit informațiilor furnizate, este vorba despre 265.000 de lei, aproximativ 62.000 de euro, peste 13.000 de lire sterline. Au mai fost ridicate, în anchetă, înscrisuri, unităţi de stocare a datelor, precum şi alte mijloace de probă.

Cele 19 persoane propuse spre arestare au fost prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.

Din datele furnizate de Poliția Română reiese că rețeaua de infractori ar fi obținut din activitățile ilicite aproximativ 3,5 milioane de euro. Banii au fost investiți în achiziţia de automobile de lux, imobile, de obicei pe numele unor membri de familie, şi finanţarea unor societăţi comerciale.

Ancheta făcută de Poliția Română

Anchetatorii au arătat că, în judeţul Giurgiu, s-a constituit o grupare de criminalitate organizată formată din trei structuri însumând peste 30 de membri. Gruparea se ocupa cu înlesnirea practicării prostituţiei de mai multe femei, concubine, soţii, persoane din anturaj, dar şi victime ale traficului de persoane, informează Poliția Română.

Femeile erau transportate în Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia şi Emiratele Arabe Unite, iar aici erau determinate să se prostitueze. Membrii rețelei distribuiau online, pe diferite pagini, anunţuri de prestare a serviciilor sexuale.

„Din analiza materialului probator a rezultat că cei în cauză ar fi finanţat intervenţii estetice pentru tinerele implicate în activităţi de prostituţie, în scopul maximizării câştigurilor obţinute din exploatarea lor. De asemenea, membrii celor trei structuri ale grupului infracţional organizat ar fi identificat şi atras noi membri şi ar fi exercitat un control permanent asupra persoanelor care practicau prostituţia, relaţionând constant cu acestea”, a transmis Poliția Română.

Polițist implicat în activitatea infracțională

Potrivit datelor din anchetă, în cadrul uneia dintre structurile grupului infracțional organizat ar fi activat, pentru o perioadă, și un polițist. Poliția Română susține că rolul acestuia era să încaseze banii trimiși de prostituatele deținute de grupare în statele nordice. De asemenea, el a accesat mai multe baze de date ale Ministerului Afacerilor Interne.

Polițistul ar fi divulgat infractorilor informaţii care nu erau destinate publicităţii, referitoare la eventuale riscuri sau probleme ce ar fi putut surveni în legătură cu desfăşurarea activităţilor ilicite.