Criza pensiilor publice se adâncește. Ce soluții există pentru sistemul public de pensii

Sistemul public de pensii din România se confruntă cu o problemă majoră: dezechilibrul dintre numărul tot mai mic de contribuabili și creșterea duratei de viață. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor reforme profunde, pensia de stat ar putea deveni o sursă insuficientă de venit pentru generațiile viitoare. Tot mai multe voci din mediul economic atrag atenția asupra unui colaps iminent, cauzat de scăderea natalității și de îmbătrânirea populației.

De ce pensia de stat nu va mai fi o soluție viabilă

Economiștii consideră că sistemul public de pensii a fost conceput într-o perioadă în care speranța de viață era cu mult mai mică. Expertul financiar Alexandru Chirilă explică faptul că, „datele statistice arată că avem o problemă că trăim din ce în ce mai mult. Când a fost gândit ca sistem de contribuție, a fost gândit pe speranța de viață de 10-15 ani”. Astăzi, oamenii trăiesc mult peste această limită, iar fondul public de pensii trebuie să susțină plăți pentru perioade semnificativ mai lungi.

Chirilă subliniază că prelungirea duratei de viață pune o presiune tot mai mare pe buget, mai ales în condițiile în care natalitatea continuă să scadă. „Natalitatea e în scădere. 25% din studenții care termină nu se angajează la nivel european. Populația va scădea spre 15 milioane în 2070. Vom avea mai puțini contribuabili și oamenii vor trăi din ce în ce mai mult”, a precizat expertul, potrivit Capital.ro

Potrivit acestuia, actualul model bazat pe solidaritatea între generații (în care angajații activi susțin financiar pensionarii) nu mai este sustenabil pe termen lung. Chiar dacă România are trei piloni ai sistemului de pensii (public, administrat privat și facultativ), veniturile viitorilor pensionari sunt departe de a asigura un trai decent. „Avem pilonul 1, 2, 3, dar modul în care e concepută pensia duce la o scădere dramatică a veniturilor după ce încetăm munca”, a adăugat Chirilă.

Ce perioade nu se iau în calcul pentru pensie

Pe lângă presiunile demografice, mulți români riscă să aibă pensii mai mici din cauza perioadelor necontributive. Doar anii în care s-au plătit contribuții sunt recunoscuți ca vechime în muncă. Așadar, perioadele de șomaj neîndemnizat, munca „la negru”, concediile fără plată, suspendările de contract din motive personale sau activitățile independente fără contribuții achitate nu sunt luate în considerare.

Există însă și excepții. Sunt asimilate vechimii concediile de maternitate și creștere a copilului, concediile medicale, stagiile de cotizare voluntară, serviciul militar efectuat înainte de 2007, perioadele de șomaj indemnizat și studiile universitare pentru care s-au plătit contribuții voluntare.

Specialiștii recomandă ca fiecare persoană să își verifice periodic stagiul de cotizare pe platforma Casei Naționale de Pensii Publice. Doar așa pot fi evitate situațiile în care anumite perioade lipsesc din evidențe și, implicit, din calculul pensiei.

Ce soluții există pentru viitor

Pentru a evita colapsul sistemului public, economiștii propun diversificarea surselor de economisire pentru pensie, creșterea participării pe piața muncii și stimularea natalității. Totodată, o reformă a modului de calcul și o mai bună administrare a fondurilor publice ar putea aduce un echilibru între contribuții și beneficii.

Până atunci, avertismentul specialiștilor rămâne clar: fără măsuri urgente, pensia de stat nu va mai reprezenta o garanție a siguranței financiare la vârsta înaintată.