Cum să eviți problemele digestive în perioada sărbătorilor de Paște. Recomandări de la preşedintele Colegiului Dieteticienilor Iaşi

Paștele reprezintă, dincolo de sărbătoarea spirituală, și o ocazie de a petrece cu rudele și prietenii la mese îmbelșugate cu preparate savuroase, dar și destul de grele din punct de vedere caloric. 

Specialiştii în nutriţie-dietetică atrag atenția asupra problemelor de natură digestivă cu care se pot confrunta cei care fac exces. Acest lucru este valabil, în special, pentru cei care au ținut post în perioada premergătoare sărbătorilor pascale. Preparatele puse pe masă, în zilele de sărbătoare, pot reprezenta o provocare mare pentru organism.

Paștele și alimentația din aceste zile

Paștele, mai exact mesele din această perioadă, poate reprezenta o provocare pentru cei care se confruntă cu probleme de natură digestivă. De regulă aceștia obișnuiesc să dea vina pe un anumit aliment, fără să ia în considerare că disconfortul se datorează unei combinații de preparate și cantităților prea mari îngurgitate. Necazurile apar și ca urmare a trecerii bruște de la alimentația de post, la una bogată în grăsimi şi proteine animale.

„Alimentaţia de post se caracterizează printr-un aport redus de proteine de origine animală şi, de cele mai multe ori, de grăsimi, în paralel cu un aport crescut de carbohidraţi proveniţi din cereale, leguminoase şi alte alimente de origine vegetală. Organismul se adaptează la acest tip de alimentaţie printr-o stimulare mai scăzută a secreţiei enzimelor implicate în digestia grăsimilor şi, într-o măsură mai mică, a celor implicate în digestia proteinelor”, a explicat Adina Rusu, preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi, citată de Agerpres.

Potrivit spuselor sale, organismul se adaptează relativ rapid la reintroducerea proteinelor după o perioadă de restricţie. Dar, digestia grăsimilor este mai complexă, fiind dependentă de secreţia de bilă şi de enzimele pancreatice. Or, în perioadele de post, aceste mecanisme care asigură digestia sunt mai puțin stimulate, ceea ce explică de ce grăsimile sunt mai greu tolerate imediat ce au fost reintroduse în alimentație.

„Tradiţional, mesele de Paşte includ ouă fierte, drob, carne de miel, salate cu maioneză şi diverse preparate mai bogate în grăsimi, la care se adaugă cozonacul, pasca şi, tot mai des, dulciuri din comerţ. În acelaşi timp, această perioadă coincide cu apariţia legumelor de primăvară, care pot juca un rol esenţial în echilibrarea meselor. Asocierea preparatelor tradiţionale cu salate proaspete – din verdeţuri, ridichi, ceapă verde, salată verde sau alte legume de sezon – poate susţine digestia şi poate reduce senzaţia de plenitudine după masă”, a mai spus Adina Rusu.

Recomandări pentru mesele din această perioadă

Preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi recomandă o abordare practică pentru ca Paștele să nu se transforme dintr-o sărbătoare într-un coșmar digestiv. Ea recomandă ca fiecare masă să fie bazată pe o combinație simplă: o sursă de proteine, ouă, drob sau carne, alături de o cantitate generoasă de legume. Adina Rusu spune că trebuie evitată suprapunerea mai multor preparate consistente.

„De exemplu, ouăle sau drobul pot fi consumate alături de salată, iar friptura poate fi asociată cu legume, fără a adăuga la aceeaşi masă şi desertul. Dulciurile, precum pasca sau cozonacul, pot fi consumate separat, la distanţă de mesele principale, în porţii moderate”, a explicat Adina Rusu.

Totodată, ea a atras atenţia că un alt aspect important, adesea neglijat, este ritmul meselor. Mâncatul pe tot parcursul unei zile este de natură să îngreuneze procesul digestiv. De aceea, trebuie respectat un program al meselor principale pentru a permite digestiei să se desfăşoare complet. Un alt aspect ține de consumul de alcool. Asociat cu mesele festive, foarte grele, consumat în exces, poate accentua disconfortul digestiv.

„Alcoolul influenţează digestia prin încetinirea golirii gastrice şi prin suprasolicitarea ficatului, mai ales atunci când este asociat cu mese bogate în grăsimi. În plus, poate stimula apetitul şi reduce capacitatea de autocontrol, favorizând supraalimentarea. De aceea, se recomandă moderaţie şi evitarea consumului de alcool pe stomacul gol sau în combinaţie cu preparate foarte consistente”, a mai detaliat aceasta.

Paștele nu trebuie transformat într-un coșmar digestiv

Adina Rusu a mai recomandat hidratarea organismului după fiecare masă copioasă. Mulți preferă băuturile alcoolice, pentru că așa este Paștele, iar hidratarea este neglijată, de foarte multe ori. Or, atrag atenția nutriționiștii, un aport adecvat de lichide susține digestia și contribuie la menţinerea unui tranzit intestinal normal, reducând senzaţia de balonare.

„Apa rămâne cea mai bună opţiune, iar consumul acesteia ar trebui menţinut constant pe parcursul zilei, nu doar în timpul meselor. Băuturile alcoolice sau cele bogate în zahăr nu pot înlocui apa, ci, dimpotrivă, pot contribui la deshidratare. De asemenea, activitatea fizică uşoară după masă poate avea un rol benefic în procesul digestiv. O plimbare de 10-20 de minute poate stimula motilitatea gastrointestinală şi poate reduce senzaţia de plenitudine sau disconfort”, a menţionat Adina Rusu.

Preşedintele Colegiului Dieteticienilor Iaşi a adăugat că, din perspectivă metabolică, sărbătorile nu reprezintă un risc în sine. Important este să fim atenți la cantitatățile de alimente și la combinațiile pe care le alegem. De asemenea, pentru cei care țin post se recomandă reintroducerea treptată a alimentelor care pot suprasolicita digestia şi la respectarea unui program al meselor principale ale zilei.

„Sistemul digestiv este adaptabil, dar sensibil la schimbări bruşte. Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru şi etapizare. În final, cheia nu este restricţia, ci adaptarea inteligentă la nevoile organismului”, a conchis Adina Rusu.