Escrocherie cu falși anchetatori DIICOT la Botoșani. Cum a fost pierdut un bărbat peste 50.000 de lei

Un caz recent din Botoșani readuce în atenție metodele tot mai sofisticate folosite de infractori pentru a obține bani prin înșelăciune, exploatând frica și lipsa de informare. Un bărbat a pierdut peste 50.000 de lei după ce a fost convins că este implicat, fără voia sa, într-o anchetă falsă.

Cum a fost convins că identitatea i-a fost folosită fraudulos

Potrivit datelor din sesizare, victima a fost contactată de persoane care s-au prezentat drept angajați ai DIICOT și i-au spus că identitatea sa ar fi fost utilizată de o terță persoană. Escrocii au susținut că situația este gravă și că este necesară cooperarea imediată pentru a preveni consecințe financiare și administrative.

Bărbatului i s-a explicat că, pentru desfășurarea unor „investigații”, trebuie să contracteze rapid un credit bancar. Suma obținută urma să fie transferată în mai multe conturi, conform unor instrucțiuni oferite pas cu pas de presupuşii anchetatori.

De ce a acceptat transferurile prin ATM de criptomonede

Transferurile au fost realizate printr-un ATM de criptomonede, metodă prezentată victimei drept sigură și necesară pentru protejarea fondurilor. Escrocii au ghidat fiecare etapă, profitând de lipsa de familiaritate a bărbatului cu acest tip de operațiuni financiare.

Presiunea psihologică a fost constantă, infractorii avertizând că nerespectarea indicațiilor ar putea duce la blocarea cardului și imposibilitatea obținerii unor finanțări viitoare. În plus, victimei i s-a cerut insistent să nu discute situația cu nimeni, pentru a nu „compromite” procedura, relatează Capital.

Ce s-a întâmplat după ce și-a dat seama că a fost înșelat

După efectuarea tuturor transferurilor, în aceeași zi în care a contractat creditul, bărbatul a realizat că a fost victima unei fraude. El s-a adresat poliției și a depus plângere, sperând la recuperarea prejudiciului.

Autoritățile reamintesc că instituțiile oficiale nu solicită niciodată contractarea de credite sau transferuri de bani în scopuri operative. De asemenea, parolele, codurile OTP și alte date sensibile nu sunt cerute prin telefon, SMS sau e-mail.

Ce recomandări fac autoritățile pentru prevenirea fraudelor

Specialiștii avertizează că fraudatorii folosesc adesea mesaje alarmiste și date de contact care par oficiale, dar conțin mici erori. Ofertele „prea bune pentru a fi adevărate” sau amenințările privind blocarea conturilor trebuie verificate exclusiv prin canale oficiale.

În cazul suspiciunii unei înșelătorii, cetățenii sunt sfătuiți să contacteze imediat banca, să blocheze cardurile și să anunțe Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică.