Costurile tot mai mari împing fermierii să își schimbe radical strategiile, unii ajungând chiar să renunțe la lucrări esențiale precum aratul. Cu motorina apropiindu-se de 10 lei/litru și în lipsa lichidităților, investițiile de 1.300–1.800 lei/ha devin greu de recuperat.
Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), situația ar putea duce la abandonarea a până la 10–30% din terenuri și, implicit, la o scădere semnificativă a producției agricole.
Fermierii ajung tot mai des într-un punct în care iau decizii pe care înainte nici nu le-ar fi luat în calcul. Mulți aleg, conștient, să nu mai lucreze terenul. Situația nu este vizibilă la televizor și nu generează panică imediată. Totuși, în spatele acestei aparente liniști, se conturează un fenomen serios.
România începe să producă mai puțin, nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai este rentabil. Creșterea prețului motorinei, aproape de 10 lei pe litru, schimbă radical calculele din agricultură. Lucrări esențiale, precum aratul, nu mai sunt o rutină, ci devin un cost greu de susținut. Investițiile de 1.300–1.800 lei pe hectar nu mai pot fi recuperate în multe cazuri.
Din acest motiv, fermierii renunță la anumite etape sau chiar la lucrări întregi. Estimările indică faptul că doar 70–75% din suprafețe vor fi lucrate în martie 2026, iar încă 10–15% la începutul lunii aprilie. După jumătatea lunii aprilie, intervențiile devin tot mai rare și riscante. În final, între 10% și 30% din terenuri ar putea rămâne complet nelucrate. Aratul devine prima victimă a acestor costuri ridicate, nu pentru că nu mai este necesar, ci pentru că a devenit prea scump.
Deși nu asistăm la un colaps al agriculturii, sectorul devine tot mai vulnerabil, iar această diferență este esențială. Percepția că lipsa aratului duce automat la lipsa producției este greșită. România continuă să producă, însă într-un regim de compromis, în care lucrările sunt reduse la minimum necesar.
„Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – o dependență mai mare de condițiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producția vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a transmis președintele AEI.
Estimările arată că impactul se va simți direct în buzunarul consumatorilor, chiar dacă nu vorbim despre o criză de alimente. Președintele AEI avertizează că prețurile ar putea crește semnificativ, în special la produse de bază: uleiul ar putea fi mai scump cu 20–40%, carnea cu 15–30%, pâinea cu 10–25%, iar legumele cu 15–35%.
Datele arată că, în trimestrul III din 2025, o gospodărie cheltuia în medie 1.553 lei pe alimente și băuturi nealcoolice, însă tendința este clar ascendentă. Totuși, scumpirea motorinei nu se transferă integral în prețuri, fiind parțial atenuată de subvențiile acordate fermierilor și transportatorilor, precum și de faptul că transportul reprezintă aproximativ 15% din costul final.
Chiar și așa, diferențele devin vizibile. La un preț al motorinei de 9,5 lei/l, coșul lunar ar putea ajunge la 1.700–1.760 lei pe gospodărie, iar la 10,5 lei/l ar urca la 1.760–1.840 lei. Asta înseamnă un plus de 60–100 lei lunar. Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, impactul este și mai clar. Cheltuielile ar putea ajunge la 2.550–2.640 lei sau chiar la 2.760 lei, în funcție de prețul carburantului. Comparativ cu 2025, vorbim despre o creștere de aproximativ 300–400 lei pe lună. Cele mai afectate vor fi produsele de bază, precum uleiul, pâinea, lactatele, carnea și legumele.
La nivel macroeconomic, impactul rămâne limitat, având în vedere că agricultura contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB, însă la nivelul vieții de zi cu zi, efectele sunt cât se poate de reale.