Cine sunt cei 5 judecători CCR care au respins legea care le tăia pensiile speciale

Reforma pensiilor speciale, neconstituțională. Lovitură pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțional proiectul de reformă a pensiilor speciale, unul dintre cele mai sensibile subiecte politice ale momentului.

Decizia, luată luni, vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea în legătură cu legea privind pensiile magistraților.

Reforma pensiilor speciale, neconstituțională. Cum s-a votat în plenul CCR

Surse politice au precizat că decizia de neconstituționalitate a fost luată cu un vot strâns, de 5 la 4. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină.

Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian, potrivit G4Media.

Verdictul de neconstituționalitate a fost emis pe motive extrinseci, care țin mai degrabă de procedura legislativă, nu de conținutul propriu-zis al reformei. Cu alte cuvinte, Curtea nu a analizat fondul prevederilor privind recalcularea pensiilor speciale, ci aspectele juridice legate de modul în care legea a fost adoptată.

Reforma pensiilor speciale, neconstituțională. Ce urmează după respingerea reformei

Decizia CCR pune Guvernul într-o poziție delicată. Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că, dacă legea nu trece de Curte, „executivul nu mai are legitimitate”, sugerând posibilitatea de a-și prezenta demisia.

În acest context, se așteaptă ca premierul să facă o declarație oficială cu privire la acest verdict. O eventuală demisie ar putea deschide o nouă criză politică, într-un moment în care România se confruntă cu presiuni economice și sociale tot mai mari.

Ce spune Curtea Supremă despre proiectul pensiilor speciale

Instanţa supremă consideră că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi principiile fundamentale ale statului de drept.

”Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, potrivit Curții Supreme.