Dacă ar exista un premiu la proiectarea autostrăzilor pe hârtie, România ar câștiga detașat. Avem autostrăzi suspendate în București, centuri ocolitoare, drumuri expres și autostrăzi prin munți…toate pe hartie. În realitate, românii pot circula pe veceha autostradă București-Pitești, pe Autostrada Soarelui (construită după 1989), pe tronsonul București-Ploiești și încă vreo câteva, răzleț, prin țară. Suntem singura țară din UE cu doat 700 de kilometri de autostradă. Spre comparație, Germania are 12.879, Franța – 11.465, iar Spania 14.701, informează digi24.
Din cei 700 de kilometri, trebuie să dărâmăm tronsonul Sibiu-Orăștie, supranumit în mod ironic “austostrada plutitoare”, deoarece nu a fost construit bine și s-a infiltrat apă prin crăpăturile apărute la nici un an de la inaugurare.
Sumele cheltuite pentru realizarea documentelor care expirau înainte să mai poată fi transformate în şosele au multe zerouri, notează sursa citată.
Studiile de fezabilitate sunt o afacere la noi în țară. O afacere susținută de lege, pentru că expiră foarte repede, în 24 de luni, trebuie refăcute le nesfârşit.
Aşa se ajunge ca CNADNR să plătească câte un nou studiu de fezabilitate o dată la câţiva ani, pentru aceeaşi bucată de şosea.
Spre exemplu, pentru autostrada Sibiu-Pitești s-au plătit patru astfeld e studii.
România a beneficiat de 2 miliarde de euro din fonduri europene , în perioada de pre-aderare la UE, pentru lucrările de infrastructură mare. Din 2000, după aderare, România a mai avut la dispoziţie încă patru miliarde de euro pentru infrastructura mare.
În lipsa unei strategii coerente apar și alte probleme. Pe A1 Lugoj – Deva, autostrada s-a oprit la sfârşitul anului trecut într-un cimitir vechi de 30 de ani care nu apărea în documente. Ulterior, morții au fost mutați pe banii statului, căci firma care a făcut în iunie 2008 studiul de fezabilitate pe acest tronson, DIWI Consult International din Germania, a intrat în insolvență.
Între Sibiu și Orăștie, la Aciliu, autostrada a luat-o la vale anul acesta. Iniţial, pe porţiunea cu probleme trebuia să fie un tunel, dar constructorul, firma italiană Impregilo, ar fi decis să schimbe soluţia. Ceea ce ar fi trebuit să fie o variantă mai ieftină s-a dovedit a fi una mult mai scumpă…pentru români, pentru că autostrada trebuie refăcută.
Un document intern al CNADNR arată faptul că porţiunea de autostradă care a luat-o la vale trebuie dărâmată şi reconstruită. Pentru această porţiune de autostradă proiectată şi executată greşit, CNADNR a plătit peste 150 de milioane de euro.
Cum neregulile sunt în floare la CNADNR, și directorii se schimbă mai des ca anotimpurile. Din 2000 până în 2015, 22 de șefi s-au perindat pe la Compania de Drumuri. Nici la Ministerul Transporturilor nu stau mai bine lucrurile. În decurs de 15 ani, România a avut nu mai puțin de 15 miniștri, 6 cercetați penal și 2 condamnați la închisoare.