Românii continuă să se numere printre europenii care petrec cel mai mult timp la serviciu, cu o medie de 38,8 ore lucrate săptămânal, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Chiar și așa, productivitatea rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în condițiile în care pauzele frecvente, lipsa organizării și managementul defectuos trag în jos eficiența muncii.
În topul țărilor europene cu cele mai multe ore lucrate săptămânal, România este depășită doar de Grecia, Bulgaria și Polonia. Spre comparație, în Țările de Jos, săptămâna de lucru are în medie doar 32,1 ore, urmată de Danemarca, Austria și Germania. Media europeană se situează la 36 de ore săptămânale, în scădere de la 37 de ore în 2014.
În România, angajații lucrează adesea peste cele 40 de ore standard. În special în sectoarele Horeca, construcții și agricultură, angajații spun că sunt frecvent solicitați să rămână peste program, uneori fără plată.
„Sunt foarte multe, 10-12 ore de muncă zilnic, inclusiv sâmbăta. Vara e cel mai greu”, povestește o angajată din industria ospitalității, potrivit stirileprotv.ro.
Alții susțin că, deși programul oficial este de opt ore, volumul mare de sarcini și lipsa de personal duc inevitabil la ore suplimentare, uneori necompensate.
„Angajatorii insistă să faci overtime. Comunicarea e slabă și de multe ori ajungi să muncești în plus ca să termini ce ai de făcut”, spune o altă angajată.
Specialiștii în resurse umane atrag atenția că problema nu este neapărat numărul orelor lucrate, ci modul ineficient în care este folosit timpul.
„Continuăm să fim țara în care angajații sunt plătiți în funcție de cât lucrează. Pe de altă parte vorbim și de lipsa de eficiență și productivitate, încă nu știm să ne estimăm timpul de lucru. Avem țigara de dimineață, cafeaua în care ne împărtășim câteva lucruri, partea de socializare. Mai avem acele momente în care discutăm și suntem distrași de problemele altora și uităm să ne facem nouă treaba. Și pe de altă parte nici managerii nu știu cum să facă o organizare eficientă a timpului angajaților pe care îi au în subordine”, a declarat pentru sursa menționată Aida Chivu, expert în resurse umane.
În multe cazuri, angajații români sunt evaluați în funcție de timpul petrecut la muncă, și nu de rezultate, o mentalitate depășită care frânează progresul către un mediu de lucru modern și performant.
Cele mai lungi săptămâni de lucru, în 2024, s-au înregistrat în domenii precum agricultura, silvicultura și pescuitul – cu o medie de 41,2 ore pe săptămână, urmate de minerit și construcții. La polul opus, cei care lucrează în educație și divertisment au avut cele mai scurte programe de lucru.
În timp ce alte state europene, precum Germania, Belgia sau Spania, implementează treptat săptămâna de lucru de patru zile, în România, astfel de inițiative rămân la stadiul de dezbatere, pe fondul unei piețe a muncii în care cultura „statului la birou” încă predomină în fața eficienței.