Când te lovești de o problemă complicată, primul impuls este să rămâi concentrat, încercând să forțezi găsirea unei soluții. Steve Jobs, însă, avea un mod diferit de a aborda astfel de situații. Vizionarul care a fondat Apple nu insista să caute răspunsurile blocat între patru pereții. Dacă nu reușea să clarifice repede dilema, prefera să lase totul deoparte și să iasă la o plimbare.
La început, gestul putea părea doar o particularitate de caracter, un obicei personal care îl ajuta să se relaxeze. Totuși, odată cu avansul neuroștiinței, s-a dovedit că această alegere avea un fundament solid, mai exact mersul pe jos activează zone ale creierului responsabile de creativitate, stimulează gândirea divergentă și facilitează apariția de noi conexiuni între idei.
Jobs a transformat plimbările într-un adevărat ritual de lucru. Discuțiile importante de business nu se purtau în săli de ședință sterile, ci în mișcare, pe străzi sau prin natură. Apropiatul său colaborator, designerul Jony Ive, își amintește că multe dintre ideile care au schimbat cursul companiei și chiar al industriei au prins contur în astfel de momente simple, dar extrem de productive.
Pentru Jobs, mersul nu era doar o modalitate de relaxare. El considera că mișcarea fizică are puterea de a debloca gândirea. Biograful Walter Isaacson nota că acesta prefera să discute subiectele serioase mergând, nu stând într-o sală de ședințe.
Această strategie îl ajuta să iasă din tiparele rigide de gândire și să creeze un cadru mai liber pentru idei. Într-o epocă în care inovația era cheia succesului, această abordare simplă i-a permis să rămână mereu cu un pas înaintea competitorilor.
Neurocercetătoarea Mithu Storoni, absolventă a Universității Cambridge și autoare a volumului Hyperefficient: Optimize Your Brain to Transform the Way You Work, a formulat ceea ce numește „regula de 10 minute”, notează inc.com.
Conform acesteia, dacă după zece minute de concentrare intensă nu găsești soluția dorită, este momentul să te ridici și să te miști. Creierul, explică Storoni, nu funcționează ca un mușchi. El nu devine mai puternic prin efort continuu, ci, dimpotrivă, poate intra în blocaj dacă este suprasolicitat.
În timp ce corpul câștigă rezistență prin repetiție, mintea are nevoie de schimbare de perspectivă pentru a genera idei.
Mersul modifică modul de funcționare al creierului. În timpul plimbării, atenția se mută constant pe elementele din jur: peisaj, zgomote, oameni. Această mobilitate a atenției împiedică mintea să rămână fixată pe o singură problemă și deschide calea spre conexiuni noi.
În plus, plimbările induc o stare de vigilență relaxată. Nu ești complet distras, dar nici blocat în tipare rigide. Este combinația ideală pentru apariția unor soluții neașteptate și inovatoare.
Jobs nu a fost singurul care a folosit mersul ca metodă de stimulare a creativității. Charles Darwin, de exemplu, obișnuia să reflecte la descoperirile sale în timp ce mergea prin grădină. Filosofi, scriitori și oameni de știință de-a lungul istoriei au mărturisit că plimbările le-au oferit inspirație.
Chiar și lideri contemporani, precum Mark Zuckerberg, preferă discuțiile de business în mers, considerând că acestea creează un cadru mai productiv și mai relaxat.
Metoda este simplă și accesibilă tuturor. Dacă simți că stai blocat la birou și soluțiile nu apar, oprește-te. Ridică-te, ieși la o plimbare de câteva minute și lasă-ți mintea să respire.
Această pauză activă nu este o pierdere de timp, ci o investiție în claritate și eficiență. Concret, regula de 10 minute poate fi aplicată în muncă, în luarea deciziilor dificile sau chiar în viața personală, atunci când gândurile par a fi un labirint fără ieșire.