Teatrul Nottara și-a suspendat activitatea pe o perioadă nedeterminată

Teatru Nottara din Capitală și-a suspendat activitatea pe o perioadă nedeterminată, până la consolidarea acesteia. Hotărârea a fost luată în urma legii promulgate de președintele Iohannis în care obligă suspendarea activităților din toate clădirile cu bulină roșie, informează Mediafax.

„Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 282/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie 2015, de completare şi modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, vă aducem la cunoştinţă cu regret faptul că, începând cu data de 23.11.2015, teatrul nostru este obligat să dispună suspendarea organizării tuturor spectacolelor şi evenimentelor programate în sălile situate în Bd. Magheru nr. 20, sectorul 1, pe termen nedefinit”, se arată într-un anunţ adresat spectatorilor.

În anunțul publicat pe site-ul instituției, spectatorii sunt informați că își pot recupera banii aferenți spectacolelor care urmau să aibă loc.

„De asemenea, vă asigurăm că teatrul a depus şi va depune, la toate autorităţile competente, absolut toate diligenţele necesare pentru rezolvarea de urgenţă a acestei situaţii, solicitând Primăriei Municipiului Bucureşti, în subordinea căreia ne aflăm, inclusiv punerea la dispoziţie a unui alt spaţiu, în vederea susţinerii temporare a reprezentaţiilor noastre”, se mai arată în anunţul citat.

Președintele României a promulgat pe 17 noimebrie legea care prevede interzicea continuării activității în spații publice în cazul în care clădirea este cu risc seismic mare.

De pe 19 noimebrie, managerul instituției, Marinela Țepuș a anunțat că este posibil ca teatrul să-și suspende activitatea.

„Teatrul Nottara se află într-o situaţie extrem de gravă. (…) Din păcate, în urma promulgării acelui articolaş cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că, peste câteva zile, acest teatru se va închide. Şi nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru şi toate care au la parter centre comerciale sau instituţii – sunt două cinematografe în această situaţie – ele îşi vor închide porţile suspendând activitatea. Dorinţa noastră, a Teatrului Nottara, este nu de a nu se închide, dacă într-adevăr această clădire presupune un mare risc pentru cei care sunteţi aici, pentru noi, pentru cei de pe stradă, dorinţa noastră , însă, este, şi am cerut şi eu, şi a cerut înaintea mea domnul Mircea Diaconu (fostul director al Teatrului Nottara, n.r.) Primăriei, de fapt, direcţiei abilitate în consolidări, să se facă o nouă expertiză. De fapt, ne interesează situaţia reală a acestui imobil”, a spus Marinela Ţepuş, pe scena Teatrului Nottara.

Managerul instituției a declarat că a trimis solicitări Primăriei pentru a face o nouă expertiză Teatrulșui Nottara, dar și pentru a li se asigura un nou sediu, în cazul în care activitatea din fosta clădirea ar urma să se suspende, lucru ce s-a și întâmplat.

„Astăzi (19 noiembrie, n.r), am trimis solicitarea la Direcţia de Cultură, la primarul general, la consolidări – unde n-a fost primită – şi la spaţiul locativ, pentru că noi am cerut să se gândească şi să ne dea un spaţiu adecvat cu ceea ce facem noi, noi avem 30 de reprezentaţii la două săli. Şi suntem gata la orice discuţii. Noi aşteptăm să ne întâlnim ca să şi spunem ce nevoie avem. (…) Dacă legea vine, noi nu mai putem aştepta. Noi suspendăm şi demersul cu expertiza durează cam trei luni, dacă se face o expertiză serioasă, şi noi vrem să se facă şi suntem conştienţi că, dacă se face o nouă expertiză, ea trebuie să fie făcută ca la carte, cu mijloacele anului 2015 faţă de 1997 (când a fost făcută cea mai recentă expertiză, n.r.), pentru că, dacă există bulină, aflăm şi ne consolăm cu asta, nu suntem inconştienţi. Noi stăm cu certitudinea că n-avem bulină, de asta spunem ‘veniţi!’. Nicio clipă, cineva dintre noi nu crede că acest teatru are o bulină reală din mai multe motive: că acea expertiză s-a făcut cum s-a făcut, că întâi s-a spus că blocul este din 1935 şi după aceea s-a dovedit că este din 1945, că, sus, proprietarii n-au acceptat să intre şi s-au făcut măsurătorile atât cât s-au făcut fără partea de sus a blocului şi că, mai mult decât atât, tatăl lui Liviu Ciulei este cel care a modernizat construcţiile în România. După marele cutremur, el este primul care a făcut cu calcule şi conform normelor de atunci, din ’40, de seismicitate, cu arhitecţi din America, a fost o întreagă tevatură. BNR-ul nu pare că se va mişca din loc prea curând şi palatul CFR nu pare a se mişca din loc prea curând”, a spus Marinela Ţepuş.

În urma solicitării din partea managerului Teatrului, Primăria a decis să nu se mai facă o nouă expertiză a clădirii.

„Explicaţia este că (expertiza, n.r.) este una şi bună şi definitiv făcută. Eu, când am făcut şi am cerut a doua oară, am spus că au mai trecut 18 ani. Poate în 18 ani, din cauza vibraţiilor, din cauza metroului care este pe dedesubt, această clădire s-a prăbuşit şi nu ne-am dat noi seama şi locuim într-o hologramă. Adică, e dreptul nostru să vedem ce se întâmplă după 18 ani, că poate că trebuie să fugim ca potârnichile. Eu nu spun că această expertiză a fost sau nu a fost, dar există atât de multe întrebări şi faptul că se refuză o a doua expertiză…”, a mai spus Marinela Ţepuş.

Aceasta a spus că nu știe care este prețul unei expertize, dar dacă și colegii ei vor, ea are intenția de a demara o campanie pentru a salva clădirea simbol a teatrului.

„Vom face o campanie, m-am şi gândit la un slogan «Daţi o para pentru Nottara», că doar s-a mai făcut un Ateneu (Ateneul Român, n.r.) cu «un leu pentru Ateneu». Eu apelez la spectatorii noştri ca, în loc să cumpere un bilet, să dea aceşti bani pentru această expertiză. Şi, până la urmă, eu sunt sigură că vom reuşi să o facem. Dacă este o sumă omenească şi putem să o adunăm în acest fel, eu cred că vom avea sprijin până la urmă, că de Magheru cred că toată lumea a auzit”, a completat managerul Teatrului Nottara.

Directoarea Teatrului Nottara a precizat că instituția de pe bulevardul Masgheru nu poate fi consolidată din cauza unui proices de retrocedare cu proprietarii care au contestat „bulina roșie”.

„În prima etapă, această clădire a fost trecută în 1935 de către Proiect Bucureşti şi pe asta s-a bazat contestaţia proprietarilor: ea e făcută în 1945. (…) E vorba de un proces de retrocedare cu familia Ciulei şi, e adevărat, aici Primăria nu are cum să consolideze un bloc care nu este al ei şi nu ştie că va fi câştigat de Primărie şi, conform vechii legi, proprietarii trebuiau să semneze toţi şi ei n-au semnat, contestând această bulină. De fapt, ei n-au semnat pentru consolidare, pentru că ei au contestat existenţa reală a acestei buline”, a spus Marinela Ţepuş.

„Eu cred că, în proporţie de 99,99%, bulina asta, ca multe alte buline din Bucureşti, sunt puse din birou, pe anul construcţiei”, a completat Marinela Ţepuş.