Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul Afumat din Ţara Bârsei nu pot fi atestate momentan UE

Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul Afumat din Ţara Bârsei nu au primit toate avizele Comisiei Europene pentru a obține astfel statutul de produs cu denumire protejată.

Numele telemelei nu poate obţine protecţie eruropeană pentru că însuşi termenul „telemea” ar fi de origine greacă.

„Acestă telemea este fabricată din laptele provenit din cele trei comune, Gurghiu, Ibăneşti şi Hodac. Avem un areal geografic protejat de unde, din laptele colectat de la producătorii, ce sunt în asociaţia ce ne valorifică laptele nouă, procesăm acest produs”, spune Nicu Bumb, inginer, citat de Digi 24.

Telemeaua de Ibăneşti a fost atestată la nivel naţional anul trecut, iar acum proprietarii speră să primească şi recunoaşterea europeană, doar că atunci când dosarul lor a ajuns la Bruxelles, grecii au contestat iniţiativa, pe motiv că denumirea produsului este de origine greacă şi nu poate fi protejată la nivel european.

„Fiecare zonă are arealul ei geografic şi iarba are calităţile ei. Nu se regăsesc aceleaşi calităţi în alte părţi din ţară chiar din altă ţară cum ar fi Grecia. Nu avem nimic cu ei, noi ne-am certificat Telemeaua de Ibăneşti nu avem nimic cu produsul lor, Telemes”, spune Nicu Bumb.

Lingviştii contrazic teoria grecilor şi spun că originea cuvântului este cu totul alta. Telemea ar fi un cuvânt derivat din turcescul TELMÈ, adică brânză găurită.

„Face parte din ceea ce înseamnă influenţa turcească într-un domeniu foarte important al vocabularului limbii române, este vorba de alimente. De exemplu, telemea face parte dintr-un strat al culturii materiale modeste, al ciobanilor şi cuvântul cioban este tot turcesc”, spune prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel – lingvist.

Chiar dacă este preparat după reţete tradiţionale şi foarte căutat de cumpărători, novacul afumat din Ţara Bârsei nu poate primi statutul de produs protejat la nivel european pentru că peştele este originar din China.

Peştele este crescut în judeţul Braşov, în bălţile producătorului care susţine că este aclimatizat de mai bine de jumătate de secol. Firma care produce acest preparat nu va renunţa la certificare. Ministerul Agriculturii susţine demersul.

„Poate el să fi venit din China, dar are origini şi în România, pentru că s-a adaptat condiţiilor noastre şi are o anumită specificitate. Ei s-au legat de exemplu de delimitarea ariei geografice, pentru că noi spunem: Novacul afumat de Ţara Bârsei, iar Ţara Bârsei are o suprafaţă mult mai mare decât zona delimitată unde sunt acele lacuri unde creşte novacul”, spune Viorel Morărescu – director general, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Magiunul de Topoloveni este singurul produs românesc se bucură momentan de protecţie la nivel european.