Vânătoarea de urs brun în România: derogări, controverse și mize de zeci de mii de euro. Cum funcționează vânnătoarea legală în țara noastră

Vânătoarea de urs brun rămâne un subiect sensibil în România, mai ales în contextul derogărilor legale care permit împușcarea unor exemplare considerate periculoase. În 2025, aceste practici au continuat pe baza autorizațiilor aprobate anterior, generând controverse, costuri ridicate și presiuni politice pentru anii următori.

Pe ce bază legală s-a desfășurat vânătoarea de urs în 2025

În cursul anului 2025, partidele de vânătoare de urs brun au fost organizate în baza derogărilor aprobate încă din 2024, cu scopul declarat de a limita conflictele cu comunitățile locale. Aceste autorizații au permis intervenții punctuale, dar și organizarea unor partide costisitoare, care pot ajunge la zeci de mii de euro per exemplar.

Organizațiile de mediu contestă eficiența și justificarea acestor practici, în timp ce asociațiile de vânătoare susțin beneficiile economice și de imagine aduse de vânătorii străini, potrivit Green Report.

De ce dorește Ministerul Mediului schimbarea sistemului actual

Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat intenția de a schimba actualul model de gestionare, bazat pe cote anuale ridicate de animale vânate. Oficialii susțin implementarea unui sistem de prevenire a creșterii populației de urși, fără a mai apela constant la împușcarea a sute de exemplare.

Până la aplicarea unui nou mecanism, anul 2026 ar putea aduce din nou reduceri de populație realizate prin derogări de la legislația generală. Astfel, sute de urși ar putea fi eliminați legal, inclusiv în cadrul unor partide extrem de costisitoare.

Cât de mult a crescut populația de urși față de nivelul considerat optim

România și-a asumat, în urmă cu aproximativ zece ani, protejarea unei populații de circa 6.000 de urși, considerată optimă pe baza unui studiu de specialitate. Cercetările realizate în 2025 indică însă o populație estimată între 10.657 și 12.787 de exemplare, conform datelor citate de Green Report.

Această creștere accentuată este invocată frecvent de autoritățile locale din zonele afectate de atacuri asupra oamenilor și animalelor domestice.

Deși ursul brun este o specie strict protejată la nivelul Uniunii Europene, legislația permite „recoltarea controlată” în situații bine definite. Intervențiile sunt posibile fie sub forma de „vânătoare de intervenție” (damage quota), fie ca „vânătoare de trofeu”, în condiții speciale.

Tot mai mulți primari solicită extinderea acestor cote pentru 2026, invocând riscurile tot mai frecvente pentru siguranța publică.

De ce rămâne România o destinație atractivă pentru vânătorii străini

România este considerată una dintre cele mai căutate destinații europene pentru vânătoarea de urs brun, datorită densității ridicate și dimensiunilor impresionante ale exemplarelor. Tradiția cinegetică și experiența organizatorilor atrag anual vânători din întreaga lume.

Cele mai multe partide s-au desfășurat în județe precum Buzău, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureș, Vrancea, Bistrița-Năsăud și Brașov, relatează observatornews.ro.

Costurile variază semnificativ în funcție de tipul intervenției și zona aleasă, iar plata integrală revine doar vânătorului care împușcă efectiv animalul. Pachetele de tip „damage quota” pornesc de la 6.000–6.500 de euro în județe precum Harghita, Mureș sau Sibiu.

Segmentul mediu include pachete de 8.000–10.000 de euro, frecvente în Buzău și Sibiu, unde sunt incluse transportul, cazarea și ghidajul. Vânătorile de trofeu, pentru exemplare cu scoruri CIC de peste 350–420 de puncte, pot ajunge la 12.000–15.000 de euro.

Pentru vânătorii experimentați, ursul brun este considerat un trofeu de elită, comparabil cu marile vânători africane, aducând prestigiu internațional și recunoaștere profesională.