Zeci de plângeri penale împotriva anulării alegerilor de anul trecut. Acuzații de crime împotriva umanității. Se cer despăgubiri de un milion de euro.

O acțiune pornită pe Facebook a adus în fața Parchetului General zeci de oameni care au depus plângeri penale împotriva anulării alegerilor.

Cine a depus plângerile penale

Aproximativ 20 de persoane se aflau azi în fața Parchetului General pentru a depune câte o plângere penală împotriva a 60 de oficiali români, foști oficiali sau asociații. Generic, este o plângere penală axată pe anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

Oamenii au primit un model de plângere penală și au fost sfătuiți de organizatorii acestei acțiuni să își completeze datele personale și să depună același document la Parchetul General, pe 22 ianuarie, între orele 10-12.

Organizarea acestei acțiuni a avut loc în mediul online, prin intermediul unei pagini de Facebook ce a fost creată pe 10 ianuarie și prin intermediul unui grup public de Whatsapp. Inițiatorii se autointitulează „Mișcarea Civică Valul Democrației”, organizație promovată inclusiv de figuri din zona suveranistă.

Potrivit jurnaliștilor de la Digi24, în spatele acțiunii ar sta Partidul Integrității Naționale, condus de Constantin Jenică Bucur. Iar printre membrii partidului găsim mulți foști ofițeri din armată sau poliție sau oameni din justiție.

Plângeri penale cu acuzații halucinante

În cele câteva zeci de plângeri penale găsim însă o acuzație halucinantă: crime împotriva umanității.  Mai avem și dare de mită, constituire a unui grup infracțional organizat sau abuz în serviciu.

Iar pe lista acuzaților îi avem pe Klaus Iohannis, prim-adjunctul SRI, Răzvan Ionescu, șeful SIE, Gabriel Vlase, ministrul de Interne Cătălin Predoiu, fostul premier Marcel Ciolacu, foști membri din Guvernul Ciolacu, judecători CCR, foști membri în Biroul Electoral Central,  Nicușor Dan, procurorul general Alex Florența, dar și „făptuitori persoane necunoscute”, angajați ai SRI, SIE, ORNISS sau DGIA. A

Pe lângă oficiali români, pe lista „făptuitorilor” se mai regăsesc și asociații precum Expert Forum, Declic, Centrul pentru Jurnalism Independent, Geeks For Democracy, ActiveWatch sau Funky Citizsens, toate acuzate de „complicitate la infracțiuni împotriva umanității”.

În plus, în cele 20 de plângeri penale găsim și o solicitare de despăgubiri materiale. Un milion de euro cere fiecare semnatar al sesizărilor.

Ce înseamnă crime împotriva umanității

Se pare însă că cei care au inițiat setul de plângeri penale nu au noțiunea exactă de crimă împotriva umanității. Să le explicăm.

La capitolul crime împotriva umanității, în Codul Penal găsim:

Genocidul, adică săvârşirea în scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup naţional, etnic, rasial sau religios a următoarelor fapte:

– uciderea membrilor colectivităţii sau grupului

– vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului;

– supunerea colectivităţii ori a grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică;

– luarea de măsuri tinzând la împiedicarea naşterilor în sânul colectivităţii sau al grupului;

– transferarea forţată a copiilor aparţinând unei colectivităţi sau unui grup în altă colectivitate sau în alt grup.

Tratamentele neomenoase. Adică:

– torturarea, mutilarea sau exterminarea răniţilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Roşii ori al organizaţiilor asimilate acesteia, a naufragiaţilor, a prizonierilor de război şi, în general, a oricărei alte persoane căzute sub puterea adversarului

– constrângerea de a servi în forţele armate ale adversarului;

– luarea de ostatici

– deportarea

– dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal

– condamnarea sau execuţia fără o judecată prealabilă efectuată de către o instanţă constituită în mod legal şi care să fi judecat cu respectarea garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege.

Alte crime împotriva umanității. Concret, săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva populaţiei civile, a vreuneia dintre următoarele fapte:

– omorul

– vătămarea gravă a integrităţii fizice sau sănătăţii fizice ori mintale

– exterminarea

– supunerea la sclavie

– deportarea sau transferarea forţată de populaţie

– privarea de libertate, fără o judecată prealabilă efectuată de către o instanţă constituită în mod legal şi care să fi judecat cu respectarea garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege

– tortura.