Ambasada Ucrainei reacționează la acuzațiile din România privind legea minorităților: Au apărut informații și comentarii distorsionate

Ambasada Ucrainei la București a reacționat vineri la acuzațiile din România privind legea minorităților naționale, criticând faptul că unele comentarii în legătură cu acest subiect sunt de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea.

Reacția Ambasadei Ucrainei la discuțiile privind Legea minorităților

Ambasada precizează că Ucraina acordă o atenție deosebită și neschimbată respectării drepturilor minorităților naționale. Legea „Privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” adoptată în Ucraina este un pas progresiv și semnificativ.

Externe - 24 mar, 21:14

Rusia susține că și-a sporit producția de bombardiere strategice

Potrivit ambasadei, principalele realizări ale Legii sunt, în special:

– afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina, în primul rând, dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale.

– afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene.

– afirmarea dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat la diferite niveluri.

afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale.

– minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile.

Ambasada precizează că Legea îmbunătățește reglementarea exercitării drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, precum și asigurarea standardelor europene de protecție a drepturilor comunităților naționale, în special, prin crearea unor mecanisme adecvate pentru implementarea acestora.

Abordările Ucrainei și României asupra procesului educațional au fost convenite în 2021 în cadrul proiectului de Protocol privind colaborarea în domeniul educației între Ministerul Educației și Științei al Ucrainei și Ministerul Educației al României. Acesta este un document solid care prevede implementarea unor măsuri comune pentru a asigura condiții corespunzătoare de educație în limba maternă pentru reprezentanții minorității române din Ucraina și reprezentanții minorității ucrainene din România. Ne așteptăm la semnarea acestui document.

Subiectul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost abordat, în special, în cadrul recentelor convorbiri telefonice dintre Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și Președintele României, Klaus Iohannis, dar și dintre Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, și Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Este definită secvența pașilor suplimentari pentru a asigura, în oglindă, drepturile corespunzătoare.

Reieșim în continuare din importanța excepțională de consolidare a încrederii reciproce și cooperării dintre Ucraina și România în contracararea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și prevenirea difuzării manipulărilor care pot diviza și juca în mâna agresorului.

Ce critici a adus MAE noii legi din Ucraina privind minoritățile naționale

Amintim că Ministerul român de Externe, condus de Bogdan Aurescu, a transmis că, pe fond, noua lege din Ucraina privind minoritățile naționale e o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare, dar e regretabil că aceasta a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția și a reprezentanților comunității române din Ucraina.

„Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, (…) dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare”, a transmis MAE.