Armenia și Azerbaidjan se acuză reciproc de bombardamente. Armistițiul din Nagorno-Karabah se clatină, iar temerea de o criză umanitară e tot mai mare

Armenia și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc, marți, de încălcarea armistițiului convenit acum trei zile cu scopul de a calma luptele pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, atrăgând avertismente din partea unor entități internaționale cu privire la posibilitatea unei crize umanitare, transmite Reuters.

Armenia și Azerbaidjan se acuză reciproc de bombardamente, la trei zile de la perfectarea unui armistițiu

Armistițiul intermediat de Federația Rusă pare să se clatine, în ciuda faptului că puterile globale au cerut oprirea luptelor, cu Mike Pompeo, șeful diplomației americane, numărându-se printre cei care au solicitat un angajament mai mare față de termenii acordului de încetare a focului.

Turcia și Armenia au fost protagonistele unui schimb acid de replici, cu fiecare învinuind-o pe cealaltă de exacerbarea crizei privind regiunea Nagorno-Karabah, care la nivel internațional este recunoscută ca fiind parte din Azerbaidjan, dar care este guvernată și populată de etnici armeni.

Un cameraman de la Reuters a fost, marți, martorul unui bombardament asupra Martuni, un oraș din regiunea disputată. O echipă de televiziune a Reuters din Terter, Azerbaidjan, a precizat la rândul ei că orașul este bombardat.

Azerbaidjan a acuzat Armenia de o încălcare „grosolană a armistițiului umanitar”, care a fost perfectat sâmbătă pentru a permite celor două tabere ostile să schimbe prizonieri și trupuri neînsuflețite ale celor uciși în ciocniri.

Vagif Dargiahly, purtător de cuvânt al Ministerului azer al Apărării, susține că Armenia a bombardat teritoriile azere Goranboy și Aghdam, precum și Terter. Forțele azere nu încalcă armistițiul, susține el.

De partea cealaltă, Shushan Stepanyan, purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării, a negat vehement acuzațiile și susține că Azerbaidjanul a reluat operațiunile militare „sprijinite de focuri de artilerie active în direcțiile sudice, nordice, nord-estice și estice”.

Luptele, care au izbucnit în 27 septembrie, sunt la un nivel fără precedent după războiul pentru Nagorno-Karabah din 1991-1994, în care își pierdeau viața în jur de 30.000 de persoane.

Conflictul este monitorizat îndeaproape peste hotare, pe de o parte din cauza temerilor că Rusia și Turcia ar putea fi atrase în scenă. Moscova are un pact de apărare cu Erevanul, în timp ce Ankara este un aliat al Baku.

Nikol Pashinyan, premierul Armeniei, a acuzat Turcia că își forțează intrarea în regiunea Caucazului de Sud din rațiuni pe care el le-a catalogat drept ambiții expansioniste. Ankara neagă acest lucru.

„Problema este că armenii în Caucazul de Sud sunt ultimul obstacol rămas în drumul său pentru implementarea politicii expansioniste”, spune Pashinyan.

„Grupul de la Minsk” – un organism creat de OSCE pentru a sprijini eforturile de mediere în Nagorno-Karabah – a cerut liderilor armeni și azeri să implementeze acordul de încetare a focului pentru a preveni „consecințe catastrofice pentru regiune”.

Grupul de este condus de Statele Unite, Rusia și Franța. Turcia are statut de membru permanent, dar nu este implicată în discuțiile pentru Nagorno-Karabah, deși a precizat că dorește să se alăture.

Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, le-a transmis reporterilor că, deși termenii armistițiului sunt „rezonabili”, comunitatea internațională ar trebui să ceară Armeniei să se retragă din teritoriile azere.