Suspenderarea parlamentului britanic, declarată ilegală de o instanţă din Scoţia. Care a fost reacţia lui Boris Johnson

Un complet de trei judecători scoţieni ai Curţii de Apel a decis, în unanimitate, că suspendarea parlamentului britanic a fost ilegală, transmite BBC.

Motivaţia invocată de judecătorii scoţieni fiind că Boris Johnson a indus-o în eroare pe regina Elisabeta a II-a atunci când i-a explicat motivele pentru care doreşte suspendarea parlamentului. De altfel, argumentul „inducerii în eroare” a reginei este singurul care poate fi invocat pentru a secere oanulare adeciziei de suspendare a parlamentului (decizie semnată chiar de către regin[).

„Pe cale de consecinţă, Curtea va emite un ordin care declară că sfatul prim-ministrului către Majestatea Sa Regina şi prorogarea care a urmat a fost ilegal şi prin urmare nul şi fără efect”, se arată în motivarea Curţii.

În plus, au mai adăugat judecătorii, decizia de suspendare a parlamentului a fost „o tactică menită să frustreze parlamentul”, nu o utilizare legitimă a puterii.

„(Decizia – n.r.) Principalele motive ale prorogării au fost să împiedice parlamentul să tragă guvernul la răspundere şi să legifere cu privire la Brexit, dar şi să ofere executivului posibilitatea de a urma o politică a unui Brexit fără acord, fără ca parlamentul să mai poată interveni”, a motivat unul dintre cei trei judecători scoţieni.

Decizia de miercuri întoarce o hotărâre în prima-instanta, care îi fusese favorabilă lui Boris Johnson.

Actul suspendării a fost atacat în instanţă de un grup de aproxim,ativ 70 de parlamentari anti-Brexit, din care face parte şi fostul premier britnic John Major – de altfel, membru al Partidului Conserv ator, condus chiar de Boris Johnson.

Foto: Oponenţi ai Brexitului aflașiîn faţa instanţei care a declarat ilegală decizia de suspendare a parlamentului (sursă foto: hepta.ro)

Reacţia premierului Boris Johnson la decizie

Primul lucru făcut de guvernul Boris Johnson a fost un apel la Curtea Supremă, care se va pronunţa asupra problemei săptămâna viitoare.

Iar joi, Boris Johnson a negat că ar fi indus-o în eroare pe regina şi declarat că: „Înalta Curte a Angliei în mod clar este de acord cu noi, dar Curtea Supremă trebuie să decidă”.

„Avem nevoie de un discurs al reginei, avem nevoie să facem tot felul de lucruri la nivel naţional”, a adăugat premierul britanic.

Suspendarea parlamentului a intrat în vigoare pe data de 9 septembrie şi ar urma să fie valabilă până pe 14 octombrie. De la bun-inceput însă, gestul a fost aspru criticat de o bună parte a clasei politice britanice şi a publicului britanic, fiind asociată unei „lovituri de stat”.

Foto: Oponenţi ai Brexitului aflașiîn faţa instanţei care a declarat ilegală decizia de suspendare a parlamentului (sursă foto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 11 Septembrie – O Curte de Apel din Scoţia a declarat suspendarea parlamentului britanic drept ilegală. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.