Comisia Europeană propune un ajutor suplimentar de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Asistenţa financiară este condiţionată

Comisia Europeană propune un ajutor suplimentar de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Asistenţa financiară este condiţionată
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Maia Sandu, președinta Republicii Moldova. Foto: Hepta - Rodion Proca

Comisia Europeană a propus suplimentarea cu 145 de milioane de euro a ajutoarelor pentru Republica Moldova. 45 de milioane sunt fonduri nerambursabile, precizează DPA.

Bani în plus de la UE pentru Republica Moldova

„Suntem solidari cu Moldova în timp ce undele de şoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să lovească ţara”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, citată de Agerpres.

Banii vor ajunge în combaterea crizei energetice şi găzduirirea mai multor refugiaţi ucraineni.

Acordarea acestor fonduri este, însă, condiționată de reforme în economie, consolidarea statului de drept, securitatea energetică şi progresele în combaterea corupţiei.

Propunerea Comisiei Europene trebuie aprobată de Parlamentul European şi de ţările membre ale UE. Blocul comunitar a promis deja Chișinăului ajutoare de circa un miliard de dolari.

Speranțele Maiei Sandu pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat încrederea că țara sa va face parte din Uniunea Europeană până la finele acestui deceniu.

„Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene și eu cred că trebuie să devină membră în următorii ani, până la sfârșitul acestui deceniu. Acum acest lucru se poate întâmpla dacă punem cu toții umărul, dacă vom munci cu toții, fiecare la locul lui, pentru ca aspirație să devină realitate”, a afirmat Maia Sandu.

Întrebată despre o eventuală aderare la NATO, aceasta a răspuns: „Acum, există o discuție serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face noi înșine sau dacă ar trebui să fim parte dintr-o alianță mai largă. Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia că trebuie să ne schimbăm neutralitatea ca națiune, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.

De altfel, Anatolie Nosatîi, ministrul moldovean al Apărării, a remarcat faptul că „statul nostru așa-numit de neutralitate ne-a lăsat să fim de unii singuri și să fim cu un sistem de apărare care nu este relevant aсtualității”.