Cum apare Bucureștiul în "The Guardian": "Stații de metrou cu parfum de merdenele"

Cum apare Bucureștiul în "The Guardian": "Stații de metrou cu parfum de merdenele"
foto: iicbucarest.esteri.it

Orașul București a ajuns în publicația britanică The Guardian prin intermediul fotojurnalistei Andreea Câmpeanu, care, rugată fiind să descrie Capitala în numai cinci cuvinte, a scris: „Merdenele pastry scented underground stations” (stații de metrou cu parfum de merdenele).

În concepția fotojurnalistei, sunetul definitoriu al orașului este cel al muzicienilor stradali, care „reprezintă mereu o surpriză plăcută”. De cealaltă parte, cea mai bună clădire este Hotel Cișmigiu. „Nu este neaparat preferata mea din cauza istoriei sale, ci pentru frumusetea sa, care a cunoscut perioade de distrugere”, explică Andreea Câmpeanu.

Din punct de vedere al talentelor locale, aceasta îi menționează pe The Future Nuggets, aceștia din urmă fiind un grup de muzicieni și artiști români care fac cover-uri după manelele anilor 90, reușind să aducă manelele în atenția hipsterilor, dar și a intelectualilor. Stilul muzical „manele” este descris de către fotojurnalistă ca fiind „un stil muzical balcanic româno-rrom foarte popular printre grupurile marginalizate ale societății”.

Românca identifică și cea mai mare controversă care, din punctul acesteia de vedere, este reprezentată de cazul familiei Bodnariu, căreia autoritățile norvegiene i-au luat copiii din cauza unor presupuse abuzuri.

Care Cafe este cel mai subestimat loc din București, conform spuselor Andreei Câmpeanu. Cafeneaua este situată într-o casă construită la 1893, se mănâncă bine și ieftin, dar este mai mereu goală. De altfel, lângă Care Cafe este și o librărie foarte apreciată de româncă, datorită selecției radicale a titlurilor.

Fotojurnalista face și o recomandare pentru cel mai bun cont de Instagram, acesta aparținându-i Andrei Pungovschi. Contul reușește să reprezinte pe larg Bucureștiul, imortalizând inclusiv momentul în care mai mulți curajoși au mers fără pantaloni la metrou.

Revoluția de la 1989 este momentul definitoriu pentru istoria Capitalei, menționează românca, deschizându-se astfel calea unei „perioade post-comuniste în care țara s-a deschis către Occident și a îmbrățișat turbo-capitalismul”.

Andreea Câmpeanu face o recomandare și în ceea ce privește cea mai bună artistă locală, titlul fiindu-i acordat Vedei Popovici, o feministă de 28 de ani interesată de anti-autoritarianism și anarhism radical.

Românca le oferă un sfat celor care se decid să viziteze Bucureștiul, anume să lase în spate marile bulevarde și să aleagă străduțele, pentru a se lăsa cuprins de oraș, dar și de arhitectura sa frumoasă și diversă.

Andreea Câmpeanu a reușit să stârnească reacții din cele mai diverse prin articolul său.

Unii s-au arătat deranjați de formulările greoaie în limba engleză ale autoarei, alții de descrierea „perioadei post-comuniste în care țara s-a deschis către Occident și a îmbrățișat turbo-capitalismul”, numind-o „o orgie de jefuit și corupție care a adus economia, până la jumătatea anilor ’90, la nivelul celor din dictaturile din țările lumii a treia”, iar unii au recomandat să nu se hoinărească pe străduțele Bucureștiului, dar au și spus că muzicienii sunt, mai degrabă, copii și bătrâni săraci care cerșesc.

Părerile sunt împărțite, iar alți cititori au avut numai cuvinte de laudă la adresa fotojurnalistei, pentru buna cunoaștere a Bucureștiului, dar și pentru manele, femei, palincă și implanturile dentare.