De ce copiii sunt mai puțin predispuși la cazuri grave de COVID-19, comparativ cu adulții: „Multe dintre simptomele lor sunt gastro-intestinale”

Noi date întăresc ipoteza potrivit căreia copiii sunt mult mai puțin predispuși decât adulții să dezvolte cazuri severe de COVID-19. Statisticile Agenției de Sănătate Publică din Canada arată că doar 1,4% din 10 467 de copii și adolescenți infectați au ajuns în spital cu boala, comparativ cu 13,5% din 84 979 de cazuri care implică toate vârstele.

Aceasta s-a ridicat la 149 de pacienți cu vârsta sub 20 de ani care au fost spitalizați între 1 aprilie și 26 august 2020, inclusiv 29 trimiși la terapie intensivă. A existat cel puțin un deces în grupul de sub 20 de ani legat de complicațiile cauzate de noul coronavirus, un tânăr de 19 ani din Quebec, care a murit în august. Cu toate acestea, nu au fost raportate decese legate de COVID la copii.

De ce copiii sunt mai puțin predispuși la cazuri grave de COVID-19

Numerele sunt incluse într-un studiu comun încă în curs de desfășurare a Programului canadian de supraveghere pediatrică, care poate ușura temerile părinților cu privire la riscurile de a trimite copiii înapoi la școală, spune cercetătorul principal dr. Fatima Kakkar, potrivitcp24.com.

Eveniment - 11 dec, 09:36

Incendiu la un liceu din Suceava, din cauza unei țigări aruncate pe jos: „Am simțit miros de fum și am văzut focul”

„Într-adevăr, copiii au fost bine”, spune Kakkar, specialist în boli infecțioase pediatrice la CHU Sainte-Justine din Montreal. „Am fost deschise de două săptămâni în Quebec și există cazuri la copii, dar nu vedem deloc un salt în spitalizări”.

Programul de supraveghere CPS a descoperit că doar 111 copii din grupa de vârstă cu infecție cu SARS-CoV-2 au fost spitalizați, iar dintre aceștia, 13 au ajuns în terapie intensivă.

Cercetătorii avertizează că rezultatele sunt preliminare. De asemenea, copiii și tinerii ar trebui să fie monitorizați îndeaproape pentru simptome și complicații.

Totuși, cifrele din rapoarte arată că COVID-19 pare să aibă efecte relativ ușoare asupra tinerilor.

Dintre cei 89 de pacienți pentru care era cunoscută cauza spitalizării, doar jumătate au fost internați din cauza infecției cu COVID-19. Restul s-au confruntat cu nevoi de sănătate fără legătură cu virusul, inclusiv intervenții chirurgicale, și au fost diagnosticați întâmplător doar prin procesul de admitere de rutină.

„Cel mai surprinzător este faptul că erau copiii la care ne așteptam cel mai puțin – au fost admiși pentru fracturi sau apendicită … și apoi, retrospectiv, ne-am dat seama că copiii erau asimptomatici”, spune Kakkar.

„Cred că în acel prim val, copiii îl primeau de la părinții lor … Acum, mergând în al doilea val, probabil că vor fi mai mulți copii care îl vor primi din mediul lor de activitate, alți copii, familii, prieteni. Va fi interesant să le comparăm pe cele două. ”, mai precizează cercetătoarea.

Copiii, mai puțin contagioși decât adulții

Chiar dacă un membru al familiei îl primește – cum ar fi un copil infectat la școală – asta nu duce neapărat la răspândirea în gospodăria lor. Kakkar își amintește că a îngrijit gemeni sugari, dintre care unul a contractat COVID-19, în timp ce celălalt nu.

Bănuiește că un motiv este acela că mulți copii infectați nu tușesc sau nu strănută la fel de mult ca adulții infectați.

„Am avut mame care au stat la patul copilului lor pe durata spitalizării sau au avut grijă de copilul lor înainte și nu s-au infectat”, spune Kakkar, al cărui spital găzduiește cea mai mare unitate de îngrijire din Canada.

„S-ar putea să fie pentru că multe dintre simptomele lor sunt gastro-intestinale – atât vărsături și poate un pic de diaree, dureri abdominale – prin urmare nu se transmite în același mod ca în cazul adulților.”