Europa și SUA își caută strategia comună împotriva Rusiei. Trump presează cu tarife, Bruxelles-ul rămâne la sancțiuni financiare

După luni de discuții tensionate, liderii europeni au reușit să-l convingă pe președintele american Donald Trump că Rusia nu are intenția reală de a opri războiul din Ucraina și că singura cale de a o aduce la masa negocierilor este prin intensificarea presiunilor economice.

Convingerea liderului de la Casa Albă a fost considerată o victorie diplomatică la Bruxelles, dar adevărata provocare abia acum începe: definirea unei strategii unitare care să fie acceptată atât de Washington, cât și de capitalele europene.

Întâlniri repetate între oficiali europeni și americani

În ultima săptămână, diplomați și reprezentanți de rang înalt din Uniunea Europeană și Statele Unite s-au întâlnit în mai multe rânduri pentru a contura o serie de măsuri comune. Discuțiile s-au concentrat în special pe noi restricții financiare și pe modalități de a reduce veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze. O echipă tehnică trimisă de Bruxelles a vizitat Washingtonul pentru a pune la punct detaliile unei propuneri, iar potrivit mai multor surse, cele două părți sunt „în mare parte pe aceeași lungime de undă”.

Un diplomat european, citat de Politico, a sintetizat atmosfera acestor negocieri: „Trump este, în sfârșit, de partea noastră. Întrebarea este cum armonizăm abordările, care sunt foarte diferite”.

Două viziuni aflate în conflict

Aici apare dificultatea. Casa Albă, sub conducerea lui Trump, favorizează utilizarea tarifelor comerciale ca instrument de presiune, considerând că acestea pot epuiza mai rapid resursele financiare de care dispune Kremlinul. În schimb, Uniunea Europeană preferă sancțiuni țintite împotriva companiilor și băncilor care continuă să facă afaceri cu Moscova, considerând această metodă mai eficientă și mai puțin riscantă pentru propriile economii.

În discuțiile recente, Trump a cerut explicit impunerea unor tarife de 100% asupra Indiei și Chinei, state care continuă să importe masiv energie rusească. Însă pentru Bruxelles, o astfel de măsură este imposibil de acceptat. Economia europeană este strâns legată de China, iar negocierile pentru un nou acord comercial cu India sunt într-un stadiu avansat. O taxare agresivă a acestor parteneri ar provoca pagube colosale, avertizează specialiștii.

Opoziția Comisiei Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins categoric ideea tarifelor comerciale. Ea a subliniat că acestea ar fi resimțite în primul rând de consumatorii europeni, prin scumpiri masive. Mai mult, Bruxellesul se definește ca un bloc comercial deschis, bazat pe exporturi, ceea ce face ca o strategie protecționistă de tip american să fie incompatibilă cu principiile de funcționare ale Uniunii.

„Noi nu impunem taxe vamale. Suntem exportatori, iar exporturile sunt motorul economiei europene. Este ADN-ul nostru”, a explicat Agathe Demarais, expert al Consiliului European pentru Relații Externe, conform aceleiași surse.

Ea a adăugat că, de fapt, administrația Trump știe că europenii nu pot accepta tarifele propuse și că această cerere reprezintă o tactică de negociere: „Vor spune că noi refuzăm să mergem mai departe și, pe acest motiv, nici SUA nu vor acționa suplimentar”.

Dispute și în privința energiei

Chestiunea energetică ocupă un loc central în aceste discuții. Danemarca a sugerat includerea unor tarife împotriva Rusiei în noul pachet de sancțiuni, dar propunerea nu a atras prea mult sprijin. În schimb, Donald Trump a cerut Europei să renunțe complet la combustibilii fosili proveniți din Rusia și să își intensifice achizițiile de resurse energetice din Statele Unite.

Secretarul american al energiei, Chris Wright, s-a aflat zilele trecute la Bruxelles pentru a avansa negocierile asupra unui acord evaluat la 750 de miliarde de dolari. Acesta prevede livrări masive de gaz natural lichefiat, petrol și combustibil nuclear din SUA către statele europene, reducând astfel dependența de resursele rusești.

Planul Bruxelles-ului: zero importuri rusești până în 2027

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a reiterat că Uniunea Europeană își propune să pună capăt tuturor importurilor de gaze naturale din Rusia până în 2027 și, dacă este posibil, chiar mai devreme. Pentru a atinge acest obiectiv fără a provoca o criză energetică și o explozie a prețurilor, el a subliniat că este nevoie de sprijinul Statelor Unite.

„Avem nevoie de ajutorul prietenilor noștri americani. Trebuie să importăm mai mult gaz natural lichefiat din SUA”, a declarat Jorgensen, într-o conferință de presă.

Un astfel de acord ar putea fi folosit de Bruxelles și ca argument în negocierile interne, mai ales cu țări precum Ungaria și Slovacia, care până acum s-au opus unor măsuri drastice împotriva Moscovei.