Flota de pescuit a Chinei, cea mai mare din lume, ar putea fi un paravan pentru operațiuni de spionaj

Noi dovezi arată că flota de pescuit chineză de stat ar fi un paravan pentru operațiuni de spionaj în disputatele ape teritoriale din Marea Chinei de Sud. O investigație a Radio Free Asia a legat flota care operează în Insula Woody, în arhipelagul Paracel, de proiecte care implică informații de securitate națională, sugerând că vasele efectuează și altfel de activități pe lângă cele de pescuit, transmite The Telegraph preluat de MSN.

Observatorii independenți plasează China în fruntea ierarhiei globale ca număr de nave de pescuit, cu o flotă estimată la 17.000 de nave, deși Beijingul susține că numărul real ar fi mult mai mic, de doar 2.700 de vase, potrivitWall Street Journal.

Flota de pescuit a Chinei ar putea fi un paravan pentru operațiuni de spionaj

China neagă de multă vreme acuzațiile potrivit cărora miliția sa maritimă ar fi fost incorporată în flota națională de pescuit cu scopul de a intimida și de a copleși rivalii asiatici cu revendicări în apele traversate de rute maritime internaționale importante.

RFA a descoperit și că unul dintre vasele care operează în Sansha City din Insula Woody a fost folosit pentru a testa un sistem experimental de comandă și comunicații, care a fost construit cu tehnologie străină. Publicația a relatat că acest vas a fost probabil transformat într-o platformă mobilă de comunicații și supraveghere capabilă să transmită informații înapoi către autoritățile de pe uscat.

Investigația a scos la iveală că numeroși „pescari” care trăiesc în Sansha, în realitate, sunt agenți ai miliției care apără avanposturile chineze.

De asemenea, a stabilit că miliția maritimă din Sansha a fost creată în 2013, iar până în 2016 s-a extins și cuprindea 1.800 de angajați și peste 100 de vase, într-o flotă care a fost descrisă de guvernul local din Sansha ca jucând „un rol de neînlocuit” în apărarea revendicărilor maritime chineze.

China își sporește prezența în Marea Chinei de Sud, o locație cu valențe strategice, stârnind temeri că lucrează pentru a acapara controlul asupra accesului pe rutele de navigație, pe care să le folosească ulterior ca eventuale mijloace de coerciție economică.

În plus, China a fost acuzată că militarizează recife, atoli și ape revendicate de alte națiuni. Vietnamul vede, de asemenea, Insulele Paracel ca pe un teritoriu propriu.

Pentru a-și extinde revendicările teritoriale, China și-a desfășurat flota, garda de coastă și miliția maritimă – supranumite „omuleții albaștri” ai Chinei, denumire care amintește de deja celebrii „omuleți verzi” care au apărut în Crimeea cu puțin timp înainte ca Rusia să anexeze peninsula.

În ultimele săptămâni, Reciful Whtisun revendicat de Filipine a devenit un punct de tensiune, în contextul în care 200 de nave chinezești au ancorat acolo, sfidând protestele Manilei și Washingtonului. Beijingul a negat orice fel de acuzații, insistând că este vorba doar despre niște vase de pescuit care au fost ancorate pentru a se feri de marea agitată.