Frauda de peste un milion de euro descoperită în Italia a scos la iveală o metodă inovatoare de furt din fondurile statului: identități generate prin inteligență artificială. Anchetatorii din Foggia au stabilit că zeci de „mame” românce, care figurau în acte cu familii numeroase, nu existau în realitate, fiind doar produse ale tehnologiei folosite de o rețea infracțională.
Schema a fost orchestrată de patru persoane, printre care se aflau un angajat de la starea civilă și un consultant fiscal. Aceștia au creat 59 de identități fictive de naționalitate română, generând fețe și date personale cu ajutorul AI. Pentru a face totul credibil, „mamele” inexistente au fost înregistrate cu câte 5 sau 6 copii în întreținere și cu contracte de muncă fictive în domeniul agricol.
Scopul final era obținerea „alocației universale”, adică un ajutor socială care, în cazul acestor familii numeroase inventate, ajungea la aproximativ 2.300 de euro pe lună pentru fiecare poziție. Banii erau virați pe carduri emise pe numele acestor persoane fictive și retrași periodic de la bancomate de către membrii grupării.
Potrivit DCnews, investigația a pornit de la o sesizare a Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a dus la un sechestru impresionant. Poliția financiară a reușit să „înghețe” bunuri în valoare de 1,4 milioane de euro pentru a recupera prejudiciul adus statului.
Printre bunurile confiscate se numără 10 proprietăți, 92 de conturi bancare, mașini și obiecte din aur. Cei patru suspecți sunt acum cercetați pentru fraudă agravată și fals în acte publice, în timp ce autoritățile avertizează că utilizarea inteligenței artificiale în scopuri infracționale reprezintă o nouă amenințare majoră la adresa sistemelor de asistență socială.
Acesta nu este un caz izolat. Europol a avertizat recent că utilizarea inteligenței artificiale pentru fraude financiare și sociale a crescut cu peste 30% în ultimul an. Italia, fiind una dintre țările cu bugete mari alocate protecției sociale, a devenit o țintă principală pentru astfel de rețele care mizează pe volumul uriaș de cereri pe care funcționarii publici nu apucă să le verifice manual pe toate.