Grecia înaintează proiectele de explorare de gaze pentru a-și limita dependența de Rusia

Marți, premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis că Grecia va grăbi proiectele de explorare de gaze împreună cu investitorii privaţi, în contextul în care Atena vrea să îşi limiteze dependenţa de Rusia şi să ajungă un hub energetic în Europa, potrivit Reuters.

UE, forțată să caute modalități pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti

Războiul provocat în Ucraina de către Vladimir Putin şi neliniștea cu privire la furnizarea cu gaze în Europa, au intensificat tendinţa de creştere a preţurilor, obligând Uniunea Europeană să caute soluții pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti cu două treimi în 2022 şi să o elimine complet până în 2027.

Grecia este ţară care îşi asigură aproximativ 40% din necesităţile energetice anuale graţie gazelor ruseşti, a produs în trecut doar cantităţi mici de petrol şi a încercat să efectueze lucrări de explorare cu privire la rezervele sale potenţiale de hidrocarburi.

Totodată, preţul redus al ţiţeiului din anii precedenţi și tranziţia la energia verde, precum și lipsa de voinţă politică a făcut ca proiectele de explorare să stagneze.

Proiectele de exploatare vor crește „independenţa şi securitatea energetică”

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, a susținut miercuri la întâlnirea cu directorii de companii din industria energetică că:„Accelerarea lucrărilor de explorare a resurselor energetice naţionale ne va permite, dacă avem noroc şi vom găsi depozite de gaze care pot fi exploatate, să ne creştem independenţa şi securitatea energetică”.

De asemenea, acesta a mai transmis că Grecia va avea o idee clară în anul 2023 dacă dispune de rezerve de gaze pe care le-ar putea extrage, dar indiciile preliminare cu privire la posibilele rezerve de gaze permit autorităţilor de la Atena să fie „optimiste”.

Premierul grec a adus la cunoștință că accelerarea proiectelor de explorare de gaze nu va afecta politicile care vizează extinderea energiilor regenerabile şi reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în 2030, în linie cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.