Hagia Sophia de la Istanbul va fi transformată în moschee. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a semnat decretul.Sfânta Sofia este considerată în prezent una dintre cele mai importante moşteniri din epoca bizantină și este în patrimoniul UNESCO.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a semnat decretul de redeschidere a Hagiei Sophia pentru rugăciunile islamice, transmite middleeasteye.net.
Tribunalul a anulat astfel decizia guvernamentală din 1934 care o transforma în muzeu.
Erdogan a făcut public decretul pe Twitter cu titlul „felicitări”.
„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe rețeaua de socializare.
Hagia Sofia de la Istanbul va redeveni moschee
Hayırlı olsun. pic.twitter.com/MzP6nzn9Jc
— Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) July 10, 2020
Washingtonul, Atena și Moscova insistă pentru menținerea statului de muzeu a Hagiei Sophia.
Biserica ortodoxă rusă a transmis, vineri, că regretă faptul că „îngrijorarea a milioane de creştini” nu a fost înţeleasă de justiţia turcă, care a deschis calea spre transformarea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul în moschee.
De asemenea, reprezentnații UNESCO s-au arătat îngrijorați de soarta acestei capodopere.
UNESCO a solicitat Turciei un dialog înainte de orice decizie care ar putea aduce prejudicii „valorii universale” a acestui monument de patrimoniu mondial. Prea târziu însă. Erdogan nu a ținut cont de această solicitare și va transforma Hagia Sophia în moschee.
Hagia Sophia a fostcatedralaPatriarhiei de Constantinopol, apoimoschee, și până astăzimuzeuînIstanbul,Turcia.
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul VI de bizantinii care şi-au încoronat împăraţii aici, Sfânta Sophia este un sit clasat în patrimoniul mondial al UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice de la Istanbul. Ea a fost convertită în secolul al XV-lea în moschee după invazia otomană, apoi în muzeu în 1935 de tânărul lider al Republicii turce, Mustafa Kemal, dornic să o oferă „umanităţii”.
Sfânta Sofia este de fapt obazilicăcu cupolă, planul bazei fiind tot cel bazilical.
Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat) de 77 x 71,70 m, potrivit Wikipedia. În faţă are unatrium, unexonartexşi unnartexde mici proporţii faţă de restul clădirii. Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semicupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.
Catedrala era o construcţie remarcabil de mare, doar cu câţiva centimetri mai mică decât domul Panthéonului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domulBazilicii Sfântul Petru din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.
Este locaşul cel mai impresionant şi venerabil al creştinismului ortodox şi al creştinismului în general. Edificiul a fost deschizător de drumuri în arhitectura şi ornamentaţia creştină arhaică, iar prin dimensiunile şi decoraţia de excepţie a avut menirea să transmită timpului său şi posterităţii putereaImperiului Roman de Răsăritşi a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al măreţiei creştinismului în acea parte de lume unde el s-a născut, un tezaur nepreţuit pentru strălucitorul Constantinopol.