Implicarea Departamentul de Stat al SUA în cazul Marko Attila: Americanii susţin retrocedarea proprietăţilor bisericilor maghiare

Fostul deputat UDMR Marko Attila, trimis în judecată de procurorii DNA în 9 aprilie, în dosarul în care este acuzat de aprobarea de despăgubiri pentru imobile supraevaluate la ANRP, susține că a fost condamnat pe nedrept în România, afirmând că nu plănuiește să se întoarcă în țara noastră și că vrea să înceapă o viață nouă în Ungaria. Acesta a declarat într-un interviu acordat unui post de radio maghiar că el a aplicat doar o decizie a Guvernului.

Cazul Marko Attila nu se rezumă la retrocedările ilegale din dosarul ANRP. Fostul deputat mai are o condamnare definitivă de 3 ani de închisoare, cu suspendare, în legătură cu retrocedarea clădirii Colegiului Miko din Sfântu Gheorghe către Eparhia Reformată din Ardeal.

În acest context, guvernul american a anunțat că urmăreşte cu o atenţie sporită chestiunea retrocedării bunurilor bisericilor maghiare din România, confiscate după 1945. Anunţul a fost făcut în urmă cu doi ani de către Departamentul de Stat american.

”Guvernul american şi-a asumat un rol principal pentru a îndemna România să adopte o legislaţie care va asigura o soluţie corectă, transparentă şi rapidă proprietarilor de drept ai imobilelor naţionalizate de către fostele autorităţi comuniste şi fasciste”, se arată într-o scrisoare semnată de subsecretarul de stat, Thomas B. Gibbons, conform Flux24.

Emisarul special pentru problemele Holocaustului, ambasadorul Douglas Davidson a discutat în acest sens cu Guvernul şi cu Parlamentul României, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, în luna mai 2013.

O lună mai târziu, mai mulți membri ai Congresului american i-au solicitat ministrului american de externe să adopte o poziţie fermă faţă de Guvernul de la Bucureşti. Aceștia au cerut ca statul român să procedeze neîntârziat la retrocedarea proprietăţilor bisericilor maghiare, confiscate după 1945.

Și grupul membrilor Congresului american a făcut o astfel  de solicitare. Cei 13 membri legiuitori republicani şi şapte democraţi, au cerut, de asemenea, ministrului John Kerry, să informeze Guvernul de la București şi despre faptul că intenţionează să urmărească cu atenţie evoluţia cazului Colegiului Reformat Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, precum şi procedura judecătorească îndreptată împotriva lui Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim.

Mai mult, colaboratorii ambasadei americane au purtat convorbiri în data de 25 iunie 2013 cu Attila Markó şi la solicitarea acestuia din urmă au fost prezenţi şi la audierea sa care a avut loc la ÎCCJ.

Subsecretarul de stat Thomas B. Gibbons este de părere că SUA va insista în vederea pronunțării unei sentințe juste în acest caz.

Curtea de Apel Buzău a modificat anul trecut, pe 28 iunie, hotărârea potrivit căreia Colegiul Székely Mikó trebuie să fie retrocedat Bisericii Reformate maghiare, a dispus retroactiv amendarea bisericii reformate şi i-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pe cei trei membri ai Comisiei de retrocedare a imobilelor confiscate după 1945, respectiv pe Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim.

Acesta nu este singurul caz în care o ambasadă străină se implică în problemele de justiție ale unei alte țări. Miercuri, o judecătoare din Bulgaria a fost reținută după ce ambasadorul francez la Sofia a acuzat-o că a închis o companie franceză care se ocupa de comerțul cu vinuri, dar și că era implicată în încercarea de a legaliza furtul și achiziția ilegală a companiei din Franța. (Detalii AICI)