Învestirea noului guvern de la Chișinău, pe ordinea de zi a ședinței parlamentare de vineri. Cum ar urma să arate cabinetul condus de Natalia Gavrilița

Învestirea noului guvern de la Chișinău, pe ordinea de zi a ședinței parlamentare de vineri. Cum ar urma să arate cabinetul condus de Natalia Gavrilița
Parlamentul Republicii Moldova, Chișinău. Foto: Hepta.ro / MMA / Vlad Stan

Noul guvern de la Chișinău ar putea fi învestit vineri, 6 august, când deputații din noua legislatură se întrunesc într-o ședință care are pe ordinea de zi și acordarea votului de încredere pentru cabinetul condus Natalia Gavrilița, premierul propus, și programul său de guvernare, potrivit IPN.

Guvernul Natalia Gavrilița, aproape de învestitură. Cum ar urma să arate noul cabinet de la Chișinău

În guvernul Natalia Gavrilița, Nicu Popescu este propus pentru funcțiile de vicepremier și ministru al afacerilor externe și integrării europene. Un alt viceprim-ministru și, totodată, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale ar urma să fie Andrei Spînu. Vicepremier pentru reintegrare a fost propus Vlad Kulminski, fost consilier pe politică externă și planificare strategică în cabinetul Maia Sandu.

Dacă guvernul propus va primi încrederea deputaților de la Chișinău, Iurie Țurcanu va fi viceprim-ministru pentru digitalizare. Sergiu Litvinenco și Ala Nemerenco vor ocupa posturile de ministru al justiției, respectiv al sănătății.

Anatolie Nosatîi este propus să preia portofoliul apărării, în timp ce pentru afaceri interne este propusă Ana Revenco, secretar al Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova și consilieră prezidențială în domeniul apărării și securității naționale.

La educație și cercetare ar urma să fie instalat Anatolie Topală. Pentru alcătuirea guvernului Natalia Gavrilița au mai fost propuși: Sergiu Gaibu (economie); Iulia Cantaragiu (mediu); Sergiu Prodan (cultură); Viorel Gherciu (agricultură și industria alimentară); Marcel Spatari (muncă și protecție socială).

În total, guvernul Natalia Gavrilița va cuprinde 13 ministere – față de cele nouă de până acum. Spre exemplu, actualul Minister al sănătății, muncii și protecției sociale va fi spart în două portofolii separate, la fel cum se va întâmpla și cu Ministerul educației, culturii și cercetării. O altă reformă se referă la transformarea Ministerului economiei și infrastructurii în Ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale, respectiv Ministerul economiei.