Libanezul care a luat ostatici la o agenție Federal Bank a fost eliberat. Banca și-a retras acuzațiile, iar Bassam al-Sheikh Hussein a fost aclamat de mulțime la ieșire

Justiția libaneză a renunțat la cazul unui bărbat care a luat ostatici săptămâna trecută personalul și clienții unei bănci din Beirut în încercarea de a-și retrage o parte din economii, potrivit Le Figaro.

Săptămâna trecută, un client nemulţumit, Bassam al-Sheikh Hussein, a luat ostatici membrii personalului şi clienţi ai Federal Bank, la Beirut, cu scopul de a retrage toate economiile, în valoare de 200.000 de euro, blocate.

Banca a renunţat la acuzaţiile formulate împotriva lui Bassam al-Sheikh Hussein, iar un judecător a dispus ca bărbatul să fie eliberat, potrivit agenţiei libaneze de presă ANI.

Banca s-a retras din caz, însă statul poate angaja urmăriri

Joi, Bassam al-Sheikh Hussein a dat buzna într-o sucursală a Federal Bank din centrul orașului, încercând să își recupereze economiile de peste 200.000 de euro, care fuseseră înghețate de la prăbușirea sistemului bancar care a generat una dintre cele mai grave crize economice din lume după 1850, potrivit Băncii Mondiale. Bassam al-Sheikh Hussein a cerut banii pentru a plăti spitalizarea tatălui său, potrivit ANI, și s-a predat după câteva ore, după ce banca a fost de acord să îi dea aproape 30.000 de euro, potrivit presei locale.

În Liban, între angajații băncii și clienți au loc des violențe, pentru că cei din urmă nu-și pot recupera banii, într-o ţară în care moneda şi-a pierdut 90% din valoare, iar 80% din populaţie a căzut sub pragul sărăciei din 2019 încoace.

Bassam al-Sheikh Hussein a fost aclamat de către mulţime și salutat ca un erou

După ce a luat ostatici, Bassam al-Sheikh Hussein a fost aclamat de mulțime și salutat ca un erou în Liban, unde, potrivit Băncii Mondiale, autoritățile au risipit depozitele deponenților în ultimii 30 de ani printr-o schemă Ponzi.

Schema este o scrocherie care constă în remunerea investitorilor existenţi cu fonduri aduse de către noi investitori. Aceasta a adus bani principalilor actori politici şi economici, în detrimentul gospodăriilor, acuză Banca Mondială, care denunţă o „depresiune deliberată”.