Noi informații în cazul Cameliei Jalaskoski, doctorița româncă ai cărei copii au fost luați de statul finlandez. Anunțul Ministerului de Externe

Ministerul de Externe vine cu precizări în cazul dramatic al Cameliei Jalaskoski, medicul român stabilit în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez și apoi separați între ei.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a cerut ambasadorului României la Helsinki să o invite la o discuție pe Camelia Jalaskoski, la sediul misiunii diplomatice, date fiind informațiile apărute în spațiul public că aceasta intenționează să solicite azil în Ambasada României.

Femeia, însă, a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.

„Ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință”, se arată într-un comunicat al MAE.

În comunicat sunt detaliate și motivele pentru care Camelia Jalaskoski nu poate benefica de forma de protecție pe care o solicită:

„- Azilul este o formă de protecție acordată de către un stat pe teritoriul său (deci nu în interiorul unei Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;

– Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;

– Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi”.

Răzvan Rotundu i-a mai transmis româncei că ambasada are toată disponibilitatea de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.

„MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki”, se mai arată în comunicat.