Mesaj ferm de la vârful NATO. Jens Stoltenberg avertizează Rusia că vor exista „consecințe” dacă folosește forța împotriva Ucrainei

Mesaj ferm de la vârful NATO. Jens Stoltenberg avertizează Rusia că vor exista „consecințe” dacă folosește forța împotriva Ucrainei
Mircea Geoană și Jens Stoltenberg (NATO). Foto: Hepta.ro / DPA Images

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Federația Rusă că va suporta consecințele pentru orice tentativă de a invada Ucraina. Mesajul oficialului nord-atlantic vine în contextul acumulării de efective militare rusești de la frontiera ruso-ucraineană, al doilea eveniment de acest gen din 2021 după cel din primăvară.

Kievul susține că Moscova și-a păstrat circa 90.000 de trupe în apropierea frontierei comune după mișcările înregistrate în vestul Rusiei în prima parte a anului. Ministerul ucrainean al apărării spune că mai multe unități din Armata 41 a Rusiei au rămas în apropiere de Yelnya, adică la circa 260 de kilometri nord de frontieră.

De partea cealaltă, Federația Rusă neagă că ar pregăti vreo invazie și a refuzat să ofere detalii despre mișcările de trupe de pe teritoriul său.

Jens Stoltenberg (NATO), mesaj ferm pentru Rusia

„Dacă Rusia va folosi forța împotriva Ucrainei, acest lucru va presupune costuri, acest lucru ar avea consecințe”, a spus Jens Stoltenberg înainte de întrevederea pe care o vor avea cei 30 de miniștri de externe din NATO în Letonia, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie. Secretarul general al NATO a evita să spună despre ce costuri ar fi vorba, potrivit AP.

„Este a doua oară în acest an când Rusia a comasat o concentrare mare și neobișnuită de forțe în regiune”, a continuat Stoltenberg, precizând că este vorba inclusiv despre tancuri, artilerie, unități blindate, drone, sisteme de război electronic și trupe de combat.

„Această acumulare militară este neprovocată și neexplicată”

„Această acumulare militară este neprovocată și neexplicată. Stârnește tensiuni și riscă erori de calcul”, a subliniat secretarul general al NATO, care spune că „nu există o certitudine cu privire la intențiile Rusiei”, atrăgând totuși atenția că este vorba despre mișcările „unei țări care a mai invadat Ucraina în trecut”.

Federația Rusă a anexat Peninsula Crimeea în 2014, în contextul în care președintele pro-rus de la Kiev fusese îndepărtat prin proteste de stradă. Câteva săptămâni mai târziu, Rusia a început să sprijine o insurgență separatistă care a rupt estul Ucrainei de restul țării.

Ucraina și Occidentul au acuzat Federația Rusă că le-a furnizat rebelilor sprijin militar, o acuzație negată vehement de Moscova, care susține că rușii din rândurile separatiștilor au mers acolo voluntar. Peste 14.000 de persoane au murit în conflictul din Donbas.

Un acord de pace din 2015, care a fost intermediat de Franța și Germania, a ajutat la încheierea luptelor pe scară largă, însă eforturile pentru perfectarea unei soluții politice au eșuat, iar ciocnirile sporadice au continuat de-a lungul liniei de contact.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că serviciul ucrainean de informații ar fi dejucat o tentativă de lovitură de stat, care ar fi urmat să aibă loc săptămâna viitoare și în care ar fi fost implicați și cetățeni ruși.