NATO caută un succesor pentru Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis, printre numele vehiculate de presa europeană pentru postul de secretar general

NATO caută un succesor pentru Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis, printre numele vehiculate de presa europeană pentru postul de secretar general
Imagine de la întrevederea avută de Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg, în 2019, la București. Foto: Hepta.ro / DPA Images

Fostul premier norvegian Jens Stoltebenger a servit din principalul post civil al NATO încă din octombrie 2014, iar aliații i-au prelungit contractul până în septembrie 2022, astfel că a mai rămas puțin peste un an până la instalarea unui nou secretar general, relatează Politico Europe, care l-a nominalizat și pe Președintele României, Klaus Iohannis, printre posibilii succesori.

Succesorul lui Jens Stoltenberg ar putea fi o femeie, o premieră în istoria Alianței

La sediul central al NATO, discuțiile formale abia au început. Cel mai probabil, succesorul lui Jens Stoltenberg va fi anunțat la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc în finalul primăverii sau în debutul verii din 2022.

Chiar și așa, la Bruxelles și în alte capitale aliate deja au început speculațiile, cu o serie de diplomați, oficiali sau analiști spunând că după 72 de ani a venit momentul ideal pentru a fi numită o femeie în principalul post civil din NATO. Alții sunt de părere că, pe fondul clinciurilor cu Rusia, instalarea unui est-european ar fi un semnal puternic pentru Moscova.

Punând cele două criterii împreună, trei persoane se remarcă rapid pentru o candidatură la postul de secretar general: fosta președintă croată Kolinda Grabar-Kitarovic, fosta președintă lituaniană Dalia Grybauskaite, respectiv actuala președintă estoniană, Kersti Kaljulaid.

Printre numele vehiculate de presa europeană pentru postul de secretar general al NATO se regăsește și Klaus Iohannis

Alți factori avuți în vedere pentru luarea unei decizii se referă la îndeplinirea angajamentului aliat de a aloca 2% din PIB pentru apărare. România se numără printre statele care își respectă angajamentul din acest punct de vedere, ceea ce i-ar putea oferi președintelui Klaus Iohannis o șansă la postul de secretar general, deși România, notează Politico Europe, ar putea fi văzută ca având o poziție prea dură față de Rusia.

Pentru Klaus Iohannis, câștigător al celor mai recente alegeri prezidențiale, al doilea și ultimul mandat de Președinte al României expiră în anul 2024.

Franța nu va alege viitorul secretar general, dar va avea de facto drept de veto asupra nominalizării, spun surse din cadrul NATO, ceea ce în esență năruiește șansele Turciei de a revendica poziția. Președintele francez Emmanuel Macron spunea recent că NATO ar trebui să demonstreze o mai mare coeziune politică, un obiectiv trasat și de Jens Stoltenberg în procesul de reflecție cu privire la viitorul Alianței.

Alte țări UE, printre care și Italia, consideră că îndeplinesc criteriile necesare. Cunoscută pentru promovarea conceptului de autonomie strategică a UE, Federica Mogherini, fost premier italian și fost șef al diplomației europene, își exprimase anterior interesul pentru funcție, însă diplomații susțin că nu are susținerea Washingtonului și că Enrico Letta, prim-ministru italian între aprilie 2013 și februarie 2014, ar fi un candidat italian mai viabil.