Nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă, un nou front în lupta dintre Donald Trump și Joe Biden. Miza pusă în joc este uriașă

Nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă, un nou front în lupta dintre Donald Trump și Joe Biden. Miza pusă în joc este uriașă
foto: Hepta.ro / Zuma Press / Rod Lamkey

Cu mai puțin de două luni rămase până la alegerile prezidențiale din SUA, decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg a deschis un nou front de luptă politică între republicani și democrați: numirea unui înlocuitor la Curtea Supremă. Dacă administrația Trump revendică dreptul de a face propunerea, opoziția insistă că nominalizarea aparține de drept câștigătorului de la scrutinul din prima lună a iernii.

De ce nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă reprezintă o miză uriașă pe scena politică americană

Judecătorii Curții Supreme – arbitrul final al legii americane, care funcționează ca gardian și interpret al Constituției SUA – sunt numiți pe viață, în sensul în care își pot pierde funcția doar prin demisie, pensionare, deces sau destituire. Instanța este prevăzută într-o componență formată dintr-un judecător șefși opt judecători asociați.

Cum Curtea Supremă a Statelor Unite este cea mai înaltă instanță în sistemul judiciar federal al Americii, ea ajunge să tranșeze adesea spețe extrem de importante pentru societatea americană, care uneori prin relevanța sa pe scena globală răsfrânge din efecte și pe scena internațională. În aceste condiții, democrații și republicanii au încercat mereu să încline în favoarea lor balanța ideologică. Dacă Ruth Bader Ginsburg era cunoscută pentru pozițiile sale progresiste, este de așteptat ca persoana numită de Donald Trump să împărtășească viziuni conservatoare.

Pe circuitul de numire în funcție, dacă președintele SUA este cel care desemnează, Senatul este cel care confirmă – Camera superioară a Congresului american este dominată în prezent de republicani.

La ora actuală, trei dintre judecătorii Curții Supreme au fost nominalizați de George W Bush (John Roberts, Clarence Thomas și Samuel Alito), unul de Clinton (Stephen Breyer) și doi de Obama (Elena Kagan și Sonia Sotomayor). Lista este completată de cei doi oameni instalați la propunerea lui Donald Trump (Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh) și mai rămâne de completat doar locul lăsat vacant de decesul lui Ruth Bader Ginsburg. Dacă Donald Trump ar face o nouă nominalizare, s-ar cimenta o majoritate conservatoare de 6-3 – totuși, având în vedere că judecătorii sunt propuși de administrații diferite, este greu de crezut că nu vor apărea și divergențe în poziționare.

Mai mult decât atât, o altă miză a numirii este reprezentată și de faptul că instanța ar putea avea un rol semnificativ în ceea ce înseamnă câștigătorul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie. Numărul estimat de voturi prin corespondență, pandemia de coronavirus și lupta „la baionetă” între republicani și democrați ar putea conduce la situații bizare, în care doar Curtea Supremă ar mai putea decide cine a fost învingător la scrutin – o situație asemănătoare se întâmpla în 2000, când victoria lui Bush în fața lui Al Gore era consfințită de judecătorii instanței după 36 de zile de criză politică profundă.

Într-o opinie împărtășită de majoritatea analiștilor conservatori, Donald Trump este de părere că dreptul de a face nominalizarea pentru Curtea Supremă îi revine lui, ca învingător la cele mai recente alegeri prezidențiale americane.

Astfel, cel de-al 45-lea președinte al SUA – care, în timpul mandatului său la Casa Albă, a mai numit alți doi judecători la Curtea Supremă americană – a promis că în această săptămână va desemna o femeie care să preia locul lăsat vacant de decesul lui Ruth Bader Ginsburg, îndemnând Senatul să valideze nominalizarea fără întârziere.

„Voi propune un candidat săptămâna viitoare. Va fi o femeie”, a subliniat președintele Donald Trump, care a mai adăugat că atunci când câștigi există „consecințe” firești. Ulterior, el a indicat că este suficient timp pentru ca omul propus să treacă prin circuitul de numire până la instalarea în funcție, până la 20 ianuarie, potrivit The Guardian.

Viziunea președintelui SUA nu este împărtășită și contrancadidatul său democrat, Joe Biden, care a îndemnat Senatul american să nu voteze niciun candidat nominalizat de Donald Trump cu alegerile prezidențiale atât de aproape.

„Votanții acestei țări ar trebui ascultați… ei sunt cei despre care vorbește această Constituție și care ar trebui să decidă cine trebuie să facă această numire”, susține Joe Biden.

Ultima oră
00:08 - Alexandru Rafila: PSD nu poate să aibă doar Ministerul Sănătății într-un moment atât de greu. Ar fi boicotat de Dan Vîlceanu. Cum să rezolvi o criză fără să ai resurse?
00:05 - Lora nu mai poate să facă fața emoțiilor: „A murit cu mine”
23:59 - Alexandru Rafila (PSD) cere o lună de „solidaritate națională” împotriva pandemiei: Dacă ne ținem serios de treabă, putem obține imunitatea colectivă spre sfârșitul anului
23:57 - Emma Raducanu, elogiată de către Simona Halep: „Poate să intre în top 10 WTA foarte repede”. Ce i-a atras atenția în mod special fostului lider mondial
23:40 - Marea Britanie: Supermarketurile ascund rafturile goale cu poze cu legume și fructe. „Mmmm, fotografii delicioase cu sparanghel” (FOTO)
23:40 - Alexandru Cicâldău, gol pentru Galatasaray în derby-ul cu Beșiktaș. Internaționalul român a reușit o performanță fără precedent după decembrie 2015 (FOTO, VIDEO)
23:27 - Cosmin Natanticu, pus în fața unei alegeri decisive. Eliza: „Mi s-au promis lucruri și nu s-au mai întâmplat”
23:15 - Pepe, din nou îndrăgostit. A fost surprins de paparazzi cu noua iubită și noul bolid de lux (FOTO)
23:07 - Octavian Jurma: Agresivitatea bolii în ultima vreme face medicii și specialiștii în boli infecțioase să suspecteze că am putea avea de-a face în România cu o nouă variantă Delta (VIDEO)
23:02 - Haos după impunerea certificatului verde COVID pentru accesul în instituții: „Mi-a spus să depun online. Ce e aia?“