Presa azeră: Interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria ar putea fi operațional începând cu data de 1 octombrie / Miză uriașă pentru aprovizionarea cu gaze a României

Presa azeră: Interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria ar putea fi operațional începând cu data de 1 octombrie / Miză uriașă pentru aprovizionarea cu gaze a României
Președintele transportatorilor de gaze din Europa, despre o eventuală penurie de gaze. Sursa Foto: EnergoInstalGaze.ro

Interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria (IGB) ar putea fi operațional începând cu data de 1 octombrie, scrie miercuri presa azeră, în contextul unei vizite oficiale a ministrului grec al Mediului și Energiei, Kostas Skrekas, la Baku.

În prezent interconectorul se află în ultima etapă de finalizare, iar procedurile administrative pentru acordarea unei licențe de operare sunt în desfășurare atât în Grecia, cât și în Bulgaria.

Gazoductul IGB este proiectat să se conecteze cu sistemul național de transport al gazelor grecești (DESFA S.A.) și gazoductul transadriatic (TAP AG) din zona Komotini (Grecia) și cu sistemul bulgar de transport al gazelor (Bulgartransgaz) în zona Stara Zagora.

Miză uriașă pentru diversificarea aprovizionării cu gaze

Potrivit experților consultați de B1TV.RO, operaționalizarea IGB reprezintă o miză importantă pentru diversificarea aprovizionării cu gaze a României. IGB face conexiunea între Grecia și Bulgaria, care se conectează mai departe cu TAP, (Gazoductul Trans-Adriatic). Gazul azer este transportat prin TAP care se conectează cu sistemul grecesc de transport de gaz și mai departe sistemul grecesc îl transportă spre Bulgaria iar din Bulgaria ajunge în România.

BRUA, un proiect care ar fi trebui să creeze o reţea de gaze în regiune pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a crescut teoretic capacitatea de interconectare între România și Bulgaria. Însă ca acest lucru să ofere avantaje concrete este nevoie de un volum mult mai mare de gaze decât cel transportat în prezent.

Aici intervine rolul important al gazoductului IGB. Ca să se ajungă la volumul necesar de gaze a fost necesar ca Bulgaria să demareze și să concretizeze proiectul de interconectare cu Grecia. Avantajul acestui interconector este că permite ca un volum mai mare de gaz să fie tranportat prin importurile din Azerbaidjan.

Potrivit experților, odată cu finalizarea interconectorului între Grecia și Bulgaria, respectiv dintre localitățile Komotini – Stara Zagora,  diversificarea surselor de tranport este completată prin accesul la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și la terminalul în construcție de la Alexandropolis.

Lungimea totală a conductei IGB este de 182 km, iar diametrul conductei este de 32” cu o capacitate de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia și Bulgaria.

Conducta este proiectată să-și mărească capacitatea până la 5 bcm/an, în funcție de interesul pieței și de capacitățile sistemelor de transport de gaze învecinate.

Importanța proiectului subliniată de oficialii români

Oficialii români și-au exprimat de-a lungul timpului dorința ca acest proiect, întârziat foarte mult, să poată fi finalizat, pentru că el ne-ar putea aduce o diversificare a surselor de gaze. În acest sens, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a avut discuții cu oficiali din Azerbaidjan, unul dintre marii producători de gaze din zona caspică.

„Gazul din Azerbaidjan este una dintre posibilele soluții pentru noi, sperăm să ajungem la un acord cu guvernul azer. Dacă este posibil, dorim să importăm tot volumul necesar de gaze din Azerbaidjan. Suntem în negocieri și, când vom termina, vom anunța. Dar suntem pe drumul cel bun”, a spus Virgil Popescu, într-un interviu pentru presa azeră.

Urmăriți B1TV.ro și pe