România, lider la înarmare în Europa Centrală și de Est

România este lider la înarmare în Europa Centrală și de Est, potrivit datelor oferite de Institutul Internațional de Studii pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Cheltuielile militare ale statelor din regiune au crescut într-un ritm de 12% – de șapte ori mai mult decât creșterea cheltuielilor militare înregistrată în zona țărilor Occidentale din NATO.

Astfel, Europa Centrală și de Est a înregistrat cea mai mare creștere regională la nivel mondial, iar motorul creșterii este chiar România (50%), urmată de statele baltice Lituania (27%) și Letonia (26%).

Creșterea cheltuielilor militare în regiune au tot crescut începând cu anul 2013, deși până la anul menționat bilanțul arată șase ani consecutivi de scădere.

Aude Fleurant, directorul de program al SIPRI privind cheltuielile militare și armamentul, a explicat pentru agenția EFE că țările din Europa Centrală și de Est resimt o necesitate sporită în a-și moderniza sistemele de apărare. Conflictul din Ucraina, unde forţele separatiste susţinute de Rusia luptă împotriva guvernului central, a creat un sentiment de ameninţare în aceste ţări care, în calitate de membre ale NATO, participă la obiectivul comun de a spori cheltuielile cu apărarea cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2024.

„Suntem la doi pași de Rusia, în fața ei practic, așa că aceste cheltuieli trebuie accelerate. De exemplu, acest an a fost unul pierdut pentru achiziția de corvete care sunt atât de necesare Forțelor Navale pentru a-și putea îndeplini misiunea de apărare la Marea Neagră. Sper că cel târziu în primul trimestru al anului viitor să fie semnat contractul pentru construcția acestor nave în România cu un partener străin”, a afirmat expertul militar Aurel Cazacu, pentru Adevărul.

În aceeași intervenție, Aurel Cazacu a mai spus că, pentru evitarea unor situații precum cea ratată privind achiziția de corvete, cel puțin pentru o perioadă determinată de timp, ar trebui schimbată strategia de achiziție.

„Având în vedere că bani sunt, cea mai bună și rapidă soluție ar fi întocmirea unui plan clar de achiziții pentru zece ani. Cu tot ce ne este necesar. Adică corvete, elicoptere de atac, blindate, camioane, submarine, restul de avioane de luptă F-16, baterii de rachete de coastă, sateliți și altele. Achiziționarea acestora trebuie să se facă prin acorduri de tip Guvern-Guvern, și nu prin licitații care întotdeauna trenează. Astfel, contractele vor fi rapid semnate și puse în practică în parteneriat cu producători din țări aliate NATO. Este vorba de tranzacții de tipul celei pentru rachetele Patriot”, susține expertul.

Totodată, în declarațiile făcute pentru Adevărul, acesta a explicat și care trebuie să fie criteriul principal de achiziție al Ministerului Apărării Naționale: „Noi nu trebuie să cumpărăm neapărat ce este mai scump, dar trebuie să cumpărăm ce este mai bun. Numai așa putem face față într-o nedorită situație de conflict. Nu trebuie să ne axăm pe producători dintr-o anumită țară. Căutăm ce e mai bun. De exemplu, luăm o navă de la italieni, francezi sau olandezi, dar o echipăm cu armament american care este cel mai bun”.

Nu în ultimul rând, Aurel Cazacu consideră că acest tip de contracte poate fi avantajos din punct de vedere financiar: „Există companii care sunt dispuse ca, după fabricarea în România a echipamentelor militare pentru MApN, să continue producția în entitățile din România. Astfel, fabricile noastre de armament vor fi partenere în contractele pe care respectivii producători le-ar avea cu terțe țări”.