Șefa autorității de mediu din California, SUA, despre scandalul Diselgate: UE a știut de manipularea făcută de Volkswagen încă din 2011

Mary Nicholas, șefa autorității de mediu din California, Statele Unite (CARB), a declarată că scandalul în care este implicat Volkswagen nu a pornit de la descoperiri făcute în SUA, așa cum se credea, ci de la câțiva funcționari din cadrul Uniunii Europene, care au dat autorităților americane informații despre manipularea făcută de gigantul auto.

Oficialii europeni au ales să dea informațiile americanilor deoarece au fost nemulțumiți ca în cadrul Comisiei Europene nu s-a luat nicio măsură, deși se știa încă din 2011 de faptul că producătorul de automobile a modificat softurile vehiculelor ca să păcălească testele de emisie.

Potrivit șefei CARB, oficialii europeni au decis să informeze organizația neguvernamentală ICCT în legătură cu manipularea de emisii, iar ONG-ul a făcut testele. Acela a fost momentul în care scandalul Diselgate a pornit.

Funcționarii UE care au furnizat datele ONG-ului au ales să facă acest lucru deoarece erau nemulțumiți de faptul că Bruxellesul nu lua nicio măsură în acest sens. Totodată, presa internațională a relatat în ultimele săptămâni că în cadrul CE se știa de aceste practici ale Volkswagen încă de acum patru ani, potrivit Hotnews.

În 2013, comisarul european pe probleme de mediu avertiza, prin corespondență cu comisarul industrie, că există constructori auto care falsifică testele de noxe pentru a se conforma normelor europene. Un raport al unui centru de cercetare al CE avertiza, tot în același ani, în legătură cu posibilitatea păcălirii testelor de emisii prin mecanisme software, dar autoritățile blocului comunitar nu au avut nicio reacție. Mai mult, primele avertismente în acest sens, au venit în 2011.

Într-un raport al Joint Research Centre, centrul comun de cercetare al Uniunii Europene, în urmă cu doi ani, se menționa faptul că automobilele cu motorizare disel ar trebui testate pe șosea, și nu în laborator, fiindcă senzorii și componentele electronice cu care sunt echipate mașinile disel moderne pot detecta când se fac teste de laborator. Doar la acele teste emisiile scad extrem de mult.

Raportul menționa clar că detectarea nivelului real de emisii la teste este problematică, deoarece se pot instala mecanisme software care pot modula, activa și falisfica sistemele de control al noxelor. Adică, eficiența acestor sisteme de control crește puternic doar în timpul verificărilor făcute în laborator, dar în condiții reale, volumul noxelor emanate creștea și de 30-40 de ori.

Faptul că europenii nu au reacționat în 2013, deși problema a fost expusă, arată inabilitatea autorităților din UE și puternicul lobby făcut mașinilor disel de către industria auto.