Speculații după atacul sângeros de la Vinița: Sunt clădirile civile folosite de fapt în scop militar? Ce încearcă să ascundă propaganda ucraineană

La două săptămâni de la declanşarea conflictului dintre Ucraina şi Rusia s-au dat bătălii dure în jurul unui azil din regiunea Lugansk. Deşi la acea vreme armata ucraineană a acuzat partea rusă de genocid la adresa civililor fără apărare, un raport ONU recent apărut arată că vina pentru expunerea civililor aparţine Ucrainei, care au ocupat azilul de bătrâni transformându-l intenţionat într-o ţintă.

La sfârşitul lunii aprilie, ruşii au bombardat sistematic podul de la Zatoka, o regiune lângă Odesa. Ucrainenii au reclamat şi aici distrugerea fără motiv a obiectivelor civile, dar ulterior analiştii militari au arătat că podul a fost bombardat pentru că reprezenta culoarul principal prin care treceau armele furnizate de Occident Ucrainei.

În ultimele luni, mai multe mall-uri din Ucraina au fost bombardate de ruşi, stârnind indignarea lumii civilizate. Aceştia şi-au justificat de fiecare dată atacul prin faptul că aceste clădiri au fost transformate de ucraineni în depozite de muniţii mascate.

Săptămâna aceasta, atacul cu rachete Kalibr asupra unor clădiri din oraşul Viniţa a marcat un nou moment tragic în războiul din Ucraina. Rușii ar fi distrus un mall și un centru comercial lăsând în urmă zeci de morți și sute de răniți. Dar, ca şi în cazurile precedente, există suspiciuni că forţele ucrainene se folosesc de obiectivele civile pentru a-şi proteja stocurile foarte mari de arme de mare precizie primite din Occident. Totuşi, acest lucru nu scuză brutalitatea ruşilor, regulile războiului modern fiind clare: ar trebui ca toate părţile implicate să depună eforturi reale pentru a proteja populaţia civilă, pe terenul de luptă urmând să se confrunte doar militarii profesionişti.

Cum a speculat propaganda de la Kiev atacul de la Vinița

Dincolo de indignarea comunității internaționale față de brutalitatea acțiunilor militare ruse,  urmările atacului au pus sub semnul întrebării mai mult ca oricând voința guvernului de la Kiev de a-și proteja cu adevărat populația civilă. Apar tot mai multe speculații care indică posibilitatea ca autoritățile ucrainene să fi folosit de fapt în mod cinic civilii pe de o parte pentru a amplifica propria propagandă în mediile occidentale, pe de altă parte pentru a ascunde propriile trupe printre civili sau chiar armamentul venit din vest.

Alte voci susțin că intensificarea atacurilor ruse, prin folosirea unui număr tot mai mare de rachete moderne și scumpe asupra unor obiective civile, care să nu aibă legătură cu neutralizarea unor ținte militare ucrainene este lipsită de sens, având în vedere dificultățile de aprovizionare ale rușilor. De ce și-ar risipi trupele ruse resursele, în contextul în care întâmpină la rândul lor probleme legate de muniția performantă?     

Aceste speculații au loc în contextul în care Rusia și Ucraina depun eforturi uriașe pentru a stabili narațiunea legată de desfășurarea evenimentelor din teren. Pentru Kiev este crucială menținerea avantajului în lupta pentru inimi și minți, fapt ce ajută la asigurarea fluxului continuu de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar și umanitar occidental.

Acuzațiile la adresa autorităților ucrainene prind contur după ce în urma episodului sângeros de la Vinița, Volodimir Zelenski și autoritățile de la Kiev au dispus ca zeci de persoane să fie reţinute și interogate. Poliţia şi Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) încearcă să afle dacă armata rusă a primit informaţii de la eventuali colaboratori din Viniţa.  Potrivit lui Monastîrski, atacul a fost efectuat de pe un submarin din Marea Neagră. Patru rachete au fost lansate spre oraş, două dintre ele fiind interceptate. Celelalte două au explodat în Piaţa Victoriei din Viniţa, oraş situat în centrul Ucrainei.   Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept un „act deschis de terorism”.

Dacă este vorba doar despre un atac asupra unor obiective civile, lansat la întâmplare, așa cum susține propaganda de la Kiev, de ce încearcă să afle autoritățile ucrainene dacă rușii au avut colaboratori? Sunt două informații care se contrazic evident și care par să confirme mai de grabă speculațiile că Armata ucraineană folosește la rândul ei obiective civile în scop militar.

După tiparul altor atacuri asupra unor obiective civile, propaganda de la Kiev a speculat rapid episodul Vinița pentru a amplifica atitudinea ostilă a Occidentului împotriva Moscovei și pentru a legitima suplimentarea armamentului greu. Atacul a fost prezentat rapid drept o crimă de război iar Federația Rusă catalogată un stat de terorist.

Comisie de anchetă privind armele occidentale

În acest context al controverselor privind acțiunile armatei ucrainene, șeful Biroului Preşedintelui Ucrainei Andriy Yermak a turnat gaz pe foc prin propunerea creării unei comisii parlamentare care să controleze utilizarea armelor furnizate Ucrainei. Propunerea sa vine pe fondul speculațiilor potrivit cărora o parte din armamentul occidental primit de ucraineni este vândut pe piața neagră.

„Vreau să îi invit pe parlamentari să ia în considerare o problemă importantă, și anume crearea unei Comisii Speciale Temporare, care va fi angajată în pregătirea și examinarea problemelor legate de controlul utilizării armelor primite de la partenerii noștri. dezechilibrul coaliției internaționale din jurul Ucrainei suferă un colaps zdrobitor”, a spus el joi pe un canal Telegram, potrivit interfax.

Potrivit acestuia, „chestiunea armelor pentru statul nostru este o prioritate. Cu toții vedem cum tunurile occidentale, tunurile autopropulsate, HIMARS-urile și alte tipuri de arme schimbă deja situația de pe câmpul de luptă. Avem nevoie de mai multe arme pentru a elibera teritorii, nu îi vom lăsa pe ruși să câștige și nu vom face totul pentru a-i alunga din țara noastră”.

El a spus că „toate armele occidentale primite sunt înregistrate și trimise în prima linie. Totul este controlat în mod clar, iar acum acest proces va deveni și mai deschis”.

Raport devastator al ONU pentru autoritățile ucrainene

Situația amintește despre urmările atacului rebelilor pro-ruși asupra azilului din regiunea Lugansk, la două săptămâni de la lansarea invaziei în Ucraina. Zeci de persoane în vârstă și pacienți cu dizabilități, mulți dintre ei imobilizați la pat, au rămas blocați înăuntru fără apă sau electricitate, relatează Washington Post.

Atunci autoritățile ucrainene au atribuit vina forțelor ruse, pe care le-au acuzat că au ucis peste 50 de civili vulnerabili într-un atac brutal și neprovocat. Episodul a marcat un punct important de cotitură în războiul din Ucraina, pentru că folosit intens de propaganda ucraineană, statele occidentale au început după ezitări inițiale să accelereze înarmarea ucrainenilor.

La câteva luni de la acest atac, un  raport ONU a indicat că forțele armate ale Ucrainei poartă o mare – și poate chiar în egală măsură– vina pentru ceea ce s-a întâmplat. Cu câteva zile înainte de atac, soldații ucraineni au ocupat poziții în interiorul azilului, transformând efectiv clădirea într-o țintă.

Cel puțin 22 din cei 71 de pacienți au supraviețuit asaltului, însă numărul exact al persoanelor ucise a rămas necunoscut, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Raportul realizat de Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului nu ajunge la concluzia că soldații ucraineni sau separatiștii susținuți de Moscova ar fi comis o crimă de război. Pe de altă parte, spune că lupta de la azilul din Stara Krasnyanka este emblematică pentru îngrijorările comisariatului în ceea ce privește posibila utilizare de „scuturi umane” pentru a preveni operațiunile militare în anumite zone.

David Crane, fost oficial al Pentagonului și veteran în numeroase anchete internaționale pentru crime de război, consideră că este posibil ca forțele ucrainene să fi încălcat legile de purtare a conflictelor armate atunci când nu i-a evacuat pe cei aflați în azil.