Ucraina, la un an de la război: De la conflicte soldate cu mii de morți la acordul de la Minsk

Luni se împlinește un an de când militanţii proruşi au preluat controlul asupra sediilor administraţiei regionale de la Doneţk şi serviciilor secrete din Lugansk, în estul Ucrainei, declanşând o rebeliune împotriva Kievului care s-a transformat într-un război soldat cu peste 6.000 de morţi, relatează AFP, citată de Mediafax.

Rebelii se opun prooccidentalilor care au preluat puterea la Kiev în urma manifestaţiilor ce au condus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

„La Kiev ni se refuză dreptul să vorbim ruseşte! Şi este reabilitat fascismul. Vrem să fim alipiţi Rusiei cât mai repede posibil”, rezuma la vremea respectivă, pentru AFP, Valentina Fiodorova, o pensionară în vârstă de 63 de ani, din Doneţk.

Kievul lansează la jumătatea lui aprilie o „operaţiune antiteroristă” cu scopul de a recuceri teritoriile pierdute.

Primele confruntări sângeroase au loc pe 26 mai, pe aeroportul din Doneţk. La Moscova, Vladimir Putin cere „încetarea imediată a operaţiunii punitive” a Kievului. După doar două săptămâni, acesta declară că Rusia își va apăra întotdeauna interesele.

Puţin câte puţin războiul se extinde în est, unde separatiştii câştigă teren în faţa unei armate ucrainene dezorganizate. Kievul şi NATO denunţă venirea masivă din Rusia a unor unităţi combatante, de blindate şi tunuri, care trec frontiera, în parte controlată de către rebeli. Moscova dezminte, recunoscând doar că voluntari ruşi luptă alături de rebeli.

Violențele devin din ce în ce mai puternice, iar la 17 iulie, un Boeing malaysian, cu 298 de pasageri, este doborât într-o zonă devastată de lupte. Nu s-a înregistrat niciun supraviețuitor.
Europenii decid, atunci, să adopte, alături de Statele Unite, sancţiuni împotriva Moscovei, acuzată implicit că a furnizat racheta cu care rebelii ar fi doborât avionul.

Kievul şi separatiştii semnează, în septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistiţiu şi trasează liniile mari ale unei soluţionări politice a conflictului, cu o autonomie sporită pentru regiunile rebele.

Confruntările violente continuă însă, în special la aeroportul Doneţk, care cade, la sfârşitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, după nouă luni de lupte.

Un nou armistițiu este proclamat în februarie, atunci când François Hollande şi Angela Merkel îi conving pe Vladimir Putin şi Petro Poroşenko să-şi reafirme susţinerea faţă de acordurile de la Minsk.