Yanis Voroufakis îl atacă pe Tsipras: Dominat de orgoliu, premierul grec a luat decizia de a deveni noul De Gaulle sau chiar Mitterrand

Atac dur la premierul grec, Alexis Tsipras din partea fostului ministru de Finanţe, informează B1 TV. Yanis Varoufakis l-a criticat pe Tsipras pentru modul în care conduce Grecia, aflată în criză, pe motiv că a cedat cerinţelor creditorilor internaţionali, propunându-şi astfel să devină „noul De Gaulle sau Mitterrand”. Varoufakis a demisionat luna trecută din funcţia de ministru, după ce poporul elen a respins, prin referendum, măsurile de austeritate pentru Grecia.

Campania electorală din Grecia devine extrem de dură chiar înainte de a începe, scriu jurnaliştii de la The Guardian. Fostul ministru grec de Finanţe, Yanis Varoufakis l-a acuzat pe premierul Alexis Tsipras că „s-a predat” cerinţelor creditorilor internaţionali care ţin Atena pe linia de plutire.

În opinia lui Varoufakis, în loc să rămână loial programului anti-austeritate, datorită căruia partidul de stânga radicală Syriza a câştigat alegerile, premierul grec s-a lăsat dominat de orgoliu şi a luat în mod conştient decizia de a deveni noul De Gaulle sau chiar Mitterrand.

„Tsipras a decis în noaptea referendumului nu doar să se predea Troicii, dar şi să aplice termenii capitulării în baza faptului că e mai bine ca o guvernare progresistă să implementeze termenii pe care îi dispreţuieşte, decât să lase acest lucru în seama unor politicieni manipulaţi de Troica, care ar implementa aceleaşi condiţii ale capitulării cu entuziasm”, au curs acuzaţiile lui Varoufakis la adresa premierului elen.

Decizia lui Alexis Tsipras de a demisiona pentru a forţa organizarea de alegeri anticipate vine în contextul unor scindări care au avut loc în partidul Syriza, pe fondul aplicării măsurilor de austeritate. Tsipras a fost criticat pentru că s-a transformat într-un susţinător al reformelor dure şi al politicilor fiscale după ce Grecia a primit recent un alt treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de aproape 86 de miliarde de euro. Condiţiile acordului sunt cele mai severe pe care autorităţile de la Atena au fost obligate să le accepte din 2009, de la începutul crizei datoriilor.