Telefoanele inteligente fac parte din viața noatră, fiind un simbol al civilizației moderne, și puțini sunt oamenii care nu folosesc astfel de dispozitive. Pe de altă parte, cercetătorii arată că relația dintre între smartphone și utilizator devine din ce în ce mai toxică.
Pe măsură ce tehnologia avansează, iar producătorii de telefoane dezvoltă noi aplicații și funcționalități, utilizatorii sunt și mai acaparați de telefoanele inteligente. Faptul că aceste dispozitive crează dependență celor care le folosesc este o realitate. Nimeni nu se obosește să contrazică aceste teorii. Cercetătorii atrag atenția că pericolul este mult mai mare, dispozitivele digitale performante transformându-se într-un fel de „paraziți digitali”.
Timp de mulți ani, telefoanele mobile au fost considerate unelte care ușurează viața, dat fiind că facilitau conversațiile cu oricine, de oriunde. Iar dispozitivelor inteligente au câștigat și mai mulți fani, dat fiind că ne țin conectați și ne oferă acces rapid la informații.
Un studiu publicat în Australasian Journal of Philosophy propune o perspectivă cu totul diferită despre relația dintre smartphone și utilizatori. Potrivit autorilor cercetării, specialista în filosofie Rachael L. Brown și biologul evoluționist Rob Brooks, telefonul inteligent nu mai este un instrument util. Acesta s-a transformat într-un „parazit evolutiv” fără să ofere, în schimb, beneficii reale.
Cei doi susțin că relația cu telefonul modern a trecut de la o relație de tip mutualist, în care utilizatorul, și dispozitivul aveau de câștigat, la una parazitară. Potrivit studiului, aplicațiile digitale, algoritmii de recomandare și sistemele de colectare a datelor acționează asemenea unui organism parazitar. Acesta se hrănește cu timpul, atenția și intimitatea noastră, fără să ofere beneficii decât companiilor Big Tech.
Analiza arată că multe aplicații sunt programate nu pentru a rezolva probleme reale, ci pentru a prelungi cât mai mult interacțiunea. Ei au dat ca exemplu scroll-ul infinit pe rețelele sociale, notificările constante pe care le primește. Toate acestea nu urmăresc utilitatea, ci menținerea atenției utilizatorului. Sunt mecanisme care fură timpul și lasă urme vizibile asupra sănătății mintale.
Telefoanele mobile provoacă tulburări de somn, dificultăți de concentrare, contribuie la deteriorarea relațiilor sociale și provoacă o scădere generală a capacității cognitive. Autorii cercetării, Rachael L. Brown și Rob Brooks avertizează că, deși mulți utilizatori sunt conștienți de aceste efecte, însă nu au suficientă voință pentru a pune punct dependenței. Ei nu fac față unei industrii care investește miliarde în modelarea comportamentului uman.
E o „cursă a înarmării” informaționale în care utilizatorul este mereu cu un pas în urmă.
Pornind de la analogii biologice, cercetătorii propun un model de intervenție colectivă inspirat din ecosisteme naturale. Astfel, așa cum unele specii „pedepsesc” partenerii care încalcă regulile simbiozei, tot așa și societatea trebuie să impună limite clare tehnologiei. Este nevoie de reglementări ferme, de la limitarea algoritmilor adictivi până la interzicerea accesului minorilor la anumite aplicații.