Decizia Președintelui Rus, Vladimir Putin, de a invada Ucraina i-a adus cel mai prost prestigiu din istoria internetului. Liderul de la Kremlin este acaparat cu mii de ştiri şi mesaje de desconsiderare, potrivit unor informaţii date publicităţii miercuri de Observatorul Spaniol de Internet, relatează Agerpres.
De când Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina, s-au adunat peste 12 milioane de ştiri negative mii de tweet-uri şi înregistrări video critice care s-au „viralizat” pe mai multe reţele sociale.
Informațiile difuzate miercuri de Observator au mai relevat că în ultimele săptămâni reţeaua de internet a devenit reflexia respingerii pe care o generează războiul din Ucraina. De asemenea, datele au arătat că acest război a permis ca pe internet să-şi facă apariţia un nou tip de hateri ai războiului şi sabotori cibernetici.
Potrivit Observatorului, războiul a provocat o serie întreagă de milioane de opinii negative, adjective depreciative, tweet-uri incendiare şi a creat grupuri anti-Putin pe Facebook sau Telegram.
Unele dintre motoarele esențiale de căutare pe internet şi-au modificat anumite sugestii de căutare şi asociază acum numele lui Putin cu termeni precum „război”, „genocid în Ucraina” sau „otrăvire”.
Putin are o atitudine de „bărbat puternic”. El afișează o lipsă aparentă de regrete sau remușcări pentru deciziile sale imorale și efectele lor negative asupra oamenilor nevinovați. De asemenea, el nu acceptă responsabilitatea pentru rezultatele negative și în mod tipic îi învinovățește pe alții când ceva nu reușește.
Putin este un lider autocrat și autoritar. Decenii de studii în domeniul psihologiei organizaționale arată că astfel de lideri sunt mai înclinați să ia ei înșiși deciziile importante. Ei tind și să fie mai atenți la obiective decât la bunăstarea generală a poporului lor. Un alt semn grăitor este că mențin o distanță față de ceilalți, uneori prin recurgerea la pedepse și amenințări.
Un studiu recent al unui număr de 14 de lideri din state autoritare, inclusiv Putin și președintele brazilian Bolsonaro, a constatat că ei sunt mai puțin agreabili (în termenii de altruism și de a fi de încredere) și mai puțin stabili emoțional în comparație cu lideri mai puțin autocratici. Ei punctează mai mult la trăsăturile de personalitate sumbră, antisocială, ca machiavelismul (manipulare și înșelăciune), narcisismul (grandiozitate, superioritate și îndreptățire) și psihopatie (empatie redusă, agresivitate și impulsivitate).