Înainte de a fi ales ca domn al Ţării Româneşti, a stat, în mare secret, câteva zile în Bucureşti. Refugiul lui a fost Vila Bozianu, păzită cu străşnicie de arnăuţi iar pentru siguranţa lui au fost montate, la interior, obloane masive, din stejar.
Desigur, este vorba despre alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Țara Românească, după ce în 5 ianuarie devenise domn al Moldovei; dar acest fapt i-a atras şi mai mulţi adversari, relatează TVR, referitor la istoria unei clădiri cu o istorie fascinantă din curtea Institutului de Astronomie al Academiei Române.
Vila adăpostește azi cea mai mare biblioteca astronomică din România: aici există un fond de aproximativ 10-11.000 de cărți și periodice fiind vizitată anual de aproximativ 1000 de vizitatori.
Nu există niciun document care să ateste poveștile pentru că zidurile vilei au ascuns o operaţiune secretă
Ascunsă printre vegetația bogată, Vila Bozianu are un stil arhitectonic aparte, neogotic, oferind senzația de cetate în minatura, cu creneluri și ziduri bogat ornamentate.
Dar,cu 164 de ani în urmă locurile de pe dealul Filaret erau îmbrăcate cu viță-de-vie iar Bucureștiul era încă departe, spre nord, relatează sursa citată despre acest loc ideal pentru găzduirea în siguranță, la acele timpuri, a domnitorului înainte de 24 ianuarie.
”În bună măsură este o informație transmisă prin viu grai, pentru că într-adevăr a fost adus în mare, mare secret. Știm că a venit cu câteva zile înainte, a fost prezent la una sau mai multe întâlniri de taină în vila Bozianu.
Unul dintre documentele care îl plasează pe Cuza în această vila este o scriere lăsată de Gheorghe Demetrescu, fost director al Observatorului Astronomic din București. A avut șansa să vorbească cu oamenii locului, posibil cu urmași ai familiei Bozianu, cu angajați ai vechiului Institut Meteorologic”, menționează Sorin Marin, istoric la Institutul Astronomic al Academiei Române.
Măsuri ample de siguranță pentru Cuza
Arnauții au vegheat zona din turnul de zeci de metri înălțime al vilei: ”Structura interioară a vilei suferă modificări, deoarece se montează obloanele de stejar pe care le vedem la toate ferestrele. Arnautii au fost dispuși în perimetrul de trei hectare al vilei Bozianu”, relatează istoricul.
După moartea lui Constantin Bozianu, în 1882, vila, dar și parcul imprejmuitor, şi-au schimbat nu doar proprietarul ci și destinul: ”Intră în scena istoriei un filantrop, Vasile Pappa. Prin legație testamentară o donează statului român. Lasă și o sumă foarte mare de bani pentru a se construi o infrastructură științifică”, a mai spus istoricul Sorin Marin pentru TVR.