Andrei Țăranu: Decuplarea de Bulgaria în dosarul Schengen ar fi o impolitețe și o foarte mare trădare / Sunt foarte sceptic că aderarea la acest Spațiu se va întâmpla înainte de 2025 (VIDEO)

Andrei Țăranu, doctor în științe politice și cadru didactic la SNSPA, s-a arătat „foarte sceptic” că aderarea României la Schengen se va produce înainte de 2025. Acesta a amintit contextul în care România și Bulgaria au fost primite în UE, explicând apoi de ce o eventuală decuplare de bulgari pe acest subiect, propunere avansată de unii politicieni, mai mult ne-ar aduce deservicii.

Analiza a fost făcută în contextul în care președintele Klaus Iohannis tocmai a efectuat o vizită în Bulgaria, unde a discutat cu omologul de la Sofia inclusiv despre acest subiect. Klaus Iohannis și Rumen Radev au semnat, cu această ocazie, Declarația privind Parteneriatul Strategic dintre cele două țări.

Politică - 25 mar, 16:39

Eugen Tomac, despre eșecul Schengen: Principalul responsabil, îi place sau nu, este cel care conduce România. Austria putea fi convinsă

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.

Andrei Țăranu: Parteneriatul Strategic cu Bulgaria trebuia făcut mult mai devreme

„Probabil această vizită trebuia făcută mai devreme, poate nu înainte de 8 decembrie (când aderarea României la Schengen a fost blocată de vetoul austriac – n.r.), dar poate în ianuarie sau februarie, pentru că primul JAI a avut loc și subiectul Schengen nu a fost pus pe agendă, pentru că nu s-au rezolvat problemele între Austria și Bulgaria, respectiv Austria și România.

Mai există o situație complicată în cazul Bulgariei, care s-ar putea să i se pună un MCV, având în vedere situația destul de complicată legată de corupție și fondurile europene care au dispărut în Bulgaria. Așa încât probabil România trebuia să facă acest parteneriat strategic mult mai devreme și să încerce să găsească niște linii politice cu Bulgaria și Grecia mult mai devreme.

S-a tot vorbit despre ”deschiderea granițelor”, un fel de mini-Schengen între Bulgaria, Grecia și România care le-ar fi permis tuturor să facă niște politici comune în ce privește transporturile, traficul de automobile, de turiști și ar fi avut o politică comună în ce privește migranții ilegali.

Problema Bulgariei, să fim sinceri, am văzut-o cu ochii mei, nu e doar la granița dintre Turcia și Bulgaria, ci și la granița dintre Grecia și Bulgaria, pe unde intră mulți migranți”, a explicat politologul.

De ce decuplarea de Bulgaria pe subiectul Schengen nu ne-ar ajuta

Andrei Țăranu a predat apoi o mică lecție de istorie, explicând de ce decuplarea de Bulgaria, propunere avansată de unii politicieni, mai mult ne-ar încurca.

„Decuplarea de Bulgaria sigur că e posibilăm dar ar trebui să fie un proces foarte îndelungat.
Aici trebuie să introducem un element foarte important: tratatul de aderare al României și Bulgariei la UE e un document comun, adică nu avem un tratat pentru România, respectiv unul pentru Bulgaria, cum în valul 2 nu am avut pentru Ungaria, Cehia, Slovacia, Malta etc, ci un singur tratat, care s-a numit valul 2, și noi am intrat practic pe valul 2+, pentru că toate condiționalitățile celor din valul 2 ni s-au aplicat și nouă.

Noi, fiind mai leneși, balcanici, corupți, cum vreți dumneavoastră, și noi și bulgarii aveam probleme cu JAI-ul, adică ce avem și acum. Din cauza acelui steguleț roșu, am mai fost lăsați 2 ani și jumătate pentru a ne rezolva problema. Ne-am rezolvat-o în sensul că n-am rezolvat-o nici atunci, dar am acceptat să ni se introducă MCV. Au fost introduse în același tratat pentru România și Bulgaria, așa încât acest tratat ar trebui să fie rediscutat, revizuit și practic să existe un tratat separat pentru România și unul pentru Bulgaria, ceea ce probabil ar lua atât de mult timp, că avem mai mari șanse să intrăm înpreună în Shengen până să facem acest lucru.

În al doilea rând, ar fi o impolitețe și o foarte mare trădare pentru colegii, frații noștri bulgari, cu care am împărțit tot, de la corupție, până la migrația ilegală prin aceeași vamă pe care toți pretindem c-o vom ridica și n-o mai ridicăm niciodată.

Deci cred că în bună măsură această idee de decuplare ne-ar aduce mai multe greutăți decât ne-ar facilita o intrare mai rapidă în Schengen”, a explicat profesorul.

Când ar putea fi primită România în Schengen

Andrei Țăranu s-a arătat apoi sceptic cu privire la șansele României de a fi primită în Schengen anul acesta.

„Din nefericire, sunt sceptic. Mi-aș dorim evident, ca politciienii care spun că există șanse să intrăm în 2023 sau 2024 să fie cei care au dreptate și eu să mă înșel, dar, din nefericire, șansele sunt foarte mici să intrăm anul acesta și asta pentru că… cum să spun… subiectul ăsta trebuei să fie ridicat al fileu, să avem o discuție politică România – Bulgaria, la pachet, cu toate țările alea așa încât să intre, așa cum s-a întâmplat sub președinția cehă, în vizorul tuturor statelor UE.

Or acest lucru e greu să se întâmple pentru că (…) subiectul Schengen a apărut că a început războiul în Ucraina, a fost o emoție europeană și brusc și-au adus aminte că sunt două țări amărute în estul Europeni care, iată, se comportă bine și frumos cu Ucraina, dar care cam sunt lăsate la urmă, în timp ce o țară nou intrată, ne referim la Croația, nu intră doar în Schengen, ci și în Zona Euro. Apărut acest moment după aproape 11 ani!

Sunt foarte sceptic că se va întâmpla înainte de 2025 dar, repet, sper ca eu să mă înșel”, a mai declarat Andrei Țăranu, pentru B1 TV.