Bani în plus și acces mai ușor la fonduri europene. Alfred Simonis a anunțat ce beneficii și stimuente financiare ar putea primi comunele care fuzionează (VIDEO)

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis (PSD), anunță lansarea unui proiect-pilot care ar putea schimba modul în care sunt organizate administrativ localitățile din România. Inițiativa vizează comasarea voluntară a comunelor mici, considerate prea slab finanțate pentru a susține proiecte reale de dezvoltare.

Planul propus nu presupune obligativitate, ci stimulente financiare menite să convingă administrațiile locale și locuitorii să accepte fuziunea.

De ce vrea Alfred Simonis comasarea comunelor cu bugete mici

Potrivit șefului CJ Timiș, multe comune din România au câteva sute de locuitori și nu reușesc să se autofinanțeze sau să atragă investiții majore.

Alfred Simonis a explicat în cadrul emisiunii Politica Zilei, moderată de Ioana Constantin, pe B1 TV, necesitatea schimbării abordării administrative.

„Noi am încercat să avem o altă abordare. De foarte mulți ani discutăm despre nevoia de a comasa localități și a nu mai avea localități cu 2, 3, 500, 800 de locuitori, care nu se pot susține singure.

Din păcate, în legislația românească sunt două variante prin care se pot comasa localități: Lege organică, nu mai întreabă nimeni pe nimeni și Parlamentul adoptă această lege și stabilește că X se unește cu Y sau procedura care e mai uzuală, aceea prin care se organizează referendumuri în ambele localități, care își doresc fuziunea și dacă e prezență de 30% și majoritatea vor, se face fuziunea respectivă.

Din experiență, știm că oamenii nu sunt foarte doritori pentru a se comasa localitățile în care locuiesc cu altele. Din diferite motive: orgolii locale, mize personale, satului mic îi e teamă că îl absorbe cel mare și nu îi va mai păsa de el, toate pertinente.”, a declarat Simonis.

Ce stimulente financiare ar primi comunele care fuzionează

Proiectul propune un sistem de beneficii concrete pentru localitățile care aleg să se unească voluntar:

• investițiide milioane de lei din bugetul local, în funcție de populația noii comune;

• finanțări suplimentare de la bugetul de stat;

• crearea unui fond național dedicat reorganizării administrative;

• finanțarea unor proiecte clare, precum asfaltarea drumurilor sau modernizarea școlilor.

Simonis susține că ideea este de a convinge comunitățile prin avantaje reale, nu prin constrângeri administrative.

„Noi ne-am gândit că dacă venim cu un stimulent și explicăm oamenilor când fac referendumul, dacă cele două localități comasează, în funcție de numărul de locuitori pe care îl va avea noua comună înființată, veți putea primi între 10 și 20 de milioane de lei de la bugetul local, pentru o investiție clară. Dacă fuziunea se realizează, toate drumurile din comună vor fi asfaltate sau școala care astăzi stă să cadă, va fi reabilitată de Consiliul Județean Timiș din banii județului Timiș.

În paralel, cerem înființarea acestui fond național, pentru că în loc să-i obligăm pe oameni să o facă, mai bine îi convingem să-și dorească să o facă, nu să-i forțăm, să-i obligăm. Ăsta ar fi un avantaj.

Al doilea, bugetul național.”, a mai adăugat președintele CJ Timiș.

Cum ar ajuta fuziunea accesul la fonduri europene, potrivit lui Alfred Simonis

Unul dintre cele mai importante avantaje invocate este creșterea șanselor de finanțare europeană. În prezent, multe comune mici nu îndeplinesc criteriile minime pentru proiecte majore finanțate de Comisia Europeană.

„Al treilea, acces la finanțări europene, pentru că în funcție de numărul de locuitori poți accesa sau nu fonduri europene. Sub 2.000 de locuitori nu te poți duce să ceri bani de la Comisia Europeană pentru că nu ai randament economic, cost-beneficiu, și așa mai departe.”, a mai precizat Simonis.

Ce garanții ar avea localitățile care acceptă comasarea

Proiectul mai prevede o protecție importantă pentru comunele care aleg fuziunea de bunăvoie. Aacestea nu ar mai putea fi reorganizate ulterior printr-o decizie impusă de Guvern.

„Cu alte cuvinte, alegeți acum, primind bani de la bugetul local, primind bani de la bugetul național, având acces la bani europeni, aveți ocazia să faceți comasarea cu cine vreți voi, sau vă treziți că unbirocrat la guvern, de la masă, fără să se uite pe hartă, hotărăște că se aliază comuna X cu Y fără vreo legătură pentru că noi avem în toată România sute de cazuri de localități, care, astăzi, sunt dezmembrate din alte comune.

Deci au avut un istoric comun până acum 20 de ani, când s-au dezmembrat, cum ar veni.

Prin urmare, alegi să te întorci la saturi în care ai făcut parte acum 20 de ani. Dacă lași Guvernul să o facă, cine știe cu cine te comasează.”, a mai menționat Alfred Simonis.

Ce beneficii economice ar aduce reorganizarea administrativă

Potrivit inițiatorului, fuziunea comunelor ar putea genera mai multe efecte pozitive:

• reducerea cheltuielilor administrative;

• eliminarea funcțiilor duble din administrație;

• direcționarea economiilor către investiții;

• contribuție la scăderea deficitului bugetar;

• comune mai competitive la nivel european.

„Până la urmă, e un stimulent. Oamenii vor merge la vot și vor vota dacă doresc așa, dacă nu, nu.Vreau să vă spun că sunt plăcut surprins, săptămâna viitoare am primele întâlniri cu primari care m-au contactat, că își doresc să abordeze.”, a conchis Simonis.