Cătălin Drulă vine cu explicații despre execuția bugetară la Ministerul Transporturilor, după criticile formulate de premierul Florin Cîțu

Cătălin Drulă vine cu explicații despre execuția bugetară la Ministerul Transporturilor, după criticile formulate de premierul Florin Cîțu
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cătălin Drulă, ministrul USR-PLUS al Transporturilor, a venit cu o serie de precizări după ce, joi, premierul Florin Cîțu a susținut că nu este mulțumit de execuția bugetară. „La Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară”, a spus șeful Guvernului. Drulă, în schimb, vorbește de execuție bugetară peste 90% și de un record în absorbția de fonduri europene de când a preluat el acest portofoliu.

Cătălin Drulă, explicații „pe cifre” despre execuția bugetară la Ministerul Transporturilor

Într-o postare pe Facebook, Drulă a susținut că absorbția de fonduri europene înregistrează un plus de peste 20% față de 2020, iar execuția bugetară e de peste 90%, urmând a fi cheltuiți toți banii.

Cătălin Drulă a vorbit de recorduri la ambele capitole și s-a întrebat retoric dacă nu cumva premierul Cîțu se teme nu că Ministerul Transporturilor nu va cheltui banii, ci tocmai că-i va investi pe toți.

„Execuția bugetară:

1) Componenta fonduri europene: +21,5% față de 2020 la 7 luni. Ne menținem ținta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate.
2) Componenta fonduri naționale: peste 90% execuție – față de 70% în 2020 (3 mld lei față de 2,45 mld lei).

Problema execuției:

  • Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale.
  • Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?
  • Eu garantez că vom cheltui banii solicitați.

Și asta pentru că vreau să facem Transporturile din România mai moderne, mai eficiente și să le scoatem din starea de subfinanțare. Pentru asta lupt zi de zi”, a scris ministrul USR-PLUS al Transporturilor.

Cătălin Drulă s-a referit apoi la alocarea bugetară pe acest an:

  • Pe fonduri europene: 8 mld lei – creștere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă și o vom folosi.
  • Pe fonduri naționale: 6,3 mld lei – SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 – INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condițiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăți one-time din trecut (sentințe judecătorești) și efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.

Ministrul a explicat apoi contextul economic în care ne aflăm:

  • Companiile din domeniul feroviar și de metrou au fost preluate cu mari pierderi și datorii la sfârșitul anului 2020.
  • Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii și 460 mil lei eșalonări ale datoriilor la bugetul de stat și la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârșitul lui 2020 ș.a.m.d.
  • Am depus mari eforturi și de la minister și cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor și am reușit să echilibrăm situația, dar este nevoie de o injecție de capital în contul datoriilor istorice.
  • Cât despre sistemul feroviar, Drulă a precizat că acesta e subfinanțat și decapitalizat de zeci de ani, pandemia a dat o lovitură în plus, or niciun proces de reformă și restructurare nu se poate face fără bani.

Ministrul Transporturilor a susținut că a început acest proces de capitalizare – investiții în echipamente, linii, trenuri și modernizare de procese, stingerea datoriilor istorice, dar acesta nu poate continua fără finanțare.

Cătălin Drulă a explicat apoi de ce a solicitat sume în plus la rectificarea bugetară și ce va face cu banii:

  • Creșterea alocărilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare. Am făcut record de absorbție anul acesta și pe întreținere. (Consecința eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată).
  • Plata reducerilor legale la transportul cu trenul și metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown). (Consecința eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători și al celorlalți operatori privați, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată).
  • Plata sentințelor judecătorești pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”). (Consecința eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreținere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coșevița, tunelurile “urșilor”)).
  • Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile). (Consecința eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.).

„Am încredere că vom găsi o variantă de rectificare prin care să putem continua reforma și investițiile în Transporturile din România, obiectiv prioritar în programul de guvernare”, a mai scris Cătălin Drulă, ministrul USR-PLUS al Transporturilor, pe Facebook.