Comisia Europeană acuză România că ignoră regulile UE. Ce substanțe trebuiau interzise în țara noastră

Comisia Europeană a deschis o procedură oficială împotriva României, acuzând autoritățile de la București că încalcă regulile Uniunii Europene privind pesticidele interzise. Potrivit executivului comunitar, românia continuă să acorde autorizații de urgență pentru utilizarea unor insecticide neonicotinoide, deși acestea sunt interzise din anul 2018. Bruxelles-ul avertizează că această practică pune în pericol populațiile de albine și poate afecta grav echilibrul ecosistemelor, dar și agricultura europeană pe termen lung.

De ce acuză Comisia Europeană România

Instituția europeană susține că statul român nu respectă legislația privind produsele fitosanitare și continuă să emită autorizații pentru substanțe chimice considerate extrem de toxice pentru polenizatori. În comunicatul oficial, Comisia precizează că România a acordat în mod repetat autorizații temporare de urgență pentru folosirea neonicotinoidelor, deși utilizarea în aer liber a acestora este interzisă încă din 2018.

Printre substanțele vizate se află imidaclopridul, clotianidina și tiametoxamul, insecticide care fac din categoria neonicotinoidelor și care au fost interzise prin regulamentele europene adoptate în baza Regulamentului privind produsele de protecție a plantelor (PPPR). Aceste chimicale sunt considerate dăunătoare nu doar pentru albine, ci și pentru biodiversitate în ansamblu, afectând procesul natural de polenizare.

Conform datelor transmise de Comisie, România ar fie emis 12 autorizații temporare de urgență în anii 2023 și 2024, pentru utilizarea imidaclopridului și a tiametoxamului. Acestea au fost folosite în tratarea semințelor de cereale, porumb și floarea-soarelui, în pofida interdicțiilor stabilite la nivel european.

Executivul european consideră că aceste derogări contravin legislației europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit în ianuaria 2023 că astfel de excepții nu sunt permise. Bruxelles-ul mai subliniază că România pare să fi transformat aceste aprobări într-o practică constantă, fără să prezinte un plan clar de încetare a lor.

Ce pași urmează pentru România

Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere autorităților române, oferind un termen de două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate.

„Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de însămânțare. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate”, se arată în comunicatul oficial, potrivit Capital.ro.

Dacă România nu oferă un răspuns satisfăcător sau nu adoptă măsurile cerute, Comisia poate emite un aviz motivat, pas care precede trimiterea cazului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Această etapă ar putea atrage sancțiuni suplimentare și presiuni pentru alinierea legislației naționale la normele europene.