Cum se împart voturile românilor. Studiul care analizează preferințele electorale în funcție de vârstă

Intențiile de vot ale românilor diferă în funcție de vârstă, conform unei cercetări sociologice care analizează comportamentul electoral al românilor. Există diferențe mari între preferințele persoanelor tinere și ale celor vârstnice.

Intențiile de vot în funcție de vârstă

Preferințele electorale ale românilor diferă în funcție de vîrstă și indică o falie între generații. Astfel, AUR domină în intențiile de vot la cele mai multe categorii de vârstă. Excepție fac doar alegătorii de peste 60 de ani care preferă PSD. Acest lucru pare a fi consecința activității reduse pe rețelele de socializare, unde George Simion și ceilalți politicieni AUR sunt foarte activi.

Barometrul Informat.ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații, ca preferințe politice. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) preferă AUR. Alegătorii din categoria de vârstă 60+ continuă să fie orientat, tradițional, spre PSD. Acest tablou reflectă o scindare între generații, în funcție de contextul socio-politic prin care au trecut. De asemenea, sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.

Pe de altă parte, partidul SENS se situează pe locul al doilea în preferinţele românilor cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani. USR ocupă locul al doilea în opţiunile electoratului de 30-44 de ani, iar PNL este a doua opţiune a românilor de 45-59 de ani. În cazul respondenţilor de peste 60 de ani, locul doi îl ocupă AUR.

Sprijinul dominant acordat AUR de către alegătorii din categoria 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem. Este vorba, susțin autorii cercetării de un electorat nemulțumit de evoluția ordinii politice după 1989. Aceștia au revendicări socio-economice și, pe de altă parte sunt neîncrezători în instituțiile statului, conform informat.ro.

Cum votează tinerii sub 30 de ani

Conform cercetării, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare intențiile de vot ar fi următoarele pentru cei sub 30 de ani:

• AUR – 34%
• SENS – 16%
• USR – 14%
• PNL – 13%
• PSD – 9%
• POT – 5%
• UDMR – 3%
• SOS – 3%.

Tot 3% dintre tineri spun că ar opta pentru alt partid în vreme ce nici unul nu ar vota un candidat independent.

Intențiile de vot pentru cei din categoria 30 și 44 de ani

În cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, preferințele alegătorilor, la parlamentare, ar fi următoarea:

• AUR – 50%
• USR – 18%
• PNL – 11%
• PSD – 8%
• UDMR – 3%
• POT – 3%

Două procente dintre alegătorii din această categorie ar vota alt partid, alți 2% ar susține un candidat independent, în timp ce 1% ar vota pentru SENS şi 1% – pentru SOS România.

Preferințele la vot pentru cei cu vârste cuprinse între 45 şi 59 de ani

Dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, alegătorii cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani ar avea următoarele opțiuni:

AUR – 41%

PNL – 19%

PSD – 15%

USR – 12%

UDMR – 6%

POT – 2%

SOS – 2%

SENS – 1% – SENS.

Tot 1% dintre alegătorii din această categorie ar vota un candidat independent şi alți 1% – alt partid.

Intențiile de vot pentru seniorii 60+

Situația se schimbă radical în cazul persoanelor din categoria de vârstă 60+. Dacă duminică ar fi alegeri parlamentare intențiile de vot în cazul acestor categorii ar fi următoarele:

PSD – 38%

AUR – 28%

PNL – 15%

USR – 7%

UDMR – 5%

POT – 3%

SOS România – 2%

Un procent de 1% ar susține candidatura unui independent, iar 2% ar vota un alt partid. Nici o persoană din această categorie de vârstă nu a declarat că ar alege Partidul SENS.

Explicațiile directorului INSCOP

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, atrage atenția asupra unei polarizări accentuate între generaţii. Într-un comunicat de presă, el spune că diferențele dintre generaţia 18-29 şi cea 60+ ilustrează „două continente politice distincte”.

„Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există. Dacă seniorii privilegiază stabilitatea şi protecţia socială, tinerii manifestă o preferinţă pentru opţiuni radicale şi schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică şi pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive”, a declarat Remus Ştefureac, pe Facebook.

În opinia sa, rezultatele barometrului sociologic arată incapacitatea partidelor mari de a se reforma și de a deveni atractive în rândul tinerilor și a adulților activi. Iar acest lucru indică o criză profundă a reprezentării politice.

„De asemenea, rezultatele Barometrului Informat.ro-INSCOP relevă incapacitatea partidelor mari de a depăşi praguri simbolice de susţinere în rândul tinerilor şi al adulţilor activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competenţa şi autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”, a menţionat directorul INSCOP.

Datele pentru această cercetare au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice.