Curtea de Apel București va judeca contestațiile în cazurile magistraților constituționali Mihai Busuioc și Dacian Dragoș în data de 16 ianuarie. În aceeași zi, CCR urmează să se pronunțe pe reglementările privind pensiile magistraților.
Coincidența este prea mare pentru a nu fi observată de oricine privește ceea ce se întâmplă pe scena publică. După ce s-a grăbit să programeze procesul intentat de avocata Silvia Uscov pe 31 decembrie în prima zi de lucru, a noului an, Curtea de Apel București a amânat judecata pentru 16 ianuarie. Instanța nu mai dă impresia că ar fi foarte grăbită să soluționeze în regim de urgență acest caz.
Juecătorii CAB vor analiza dosarul și vor lua o decizie în cazul Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş în aceeaşi zi în care CCR urmează să se pronunțe pe asupra pensiilor magistraţilor. Acest lucru dă naștere la speculații cu privire la soluție. N-ar fi exclus ca, în situația în care judecătorii constituționali consideră că legea pensiilor magistraților este constituțională, decizia CAB să fie de admitere a contestațiilor formulate de avocata Uscov.
O astfel de hotărâre ar pune sub semnul întrebării deciziile de constituționalitate adoptate de CCR cu participarea celor doi. Iar aici nu este vorba doar de legea pensiilor magistraților, ci de toate actele normative care au fost atacate, în această perioadă, inclusiv măsurile de austeritate.
Luni, 5 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 16 ianuarie, la ora 9.00, pronunţarea în cazul judecătorilor constituţionali Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş. Numirea celor doi, la Curtea Constituțioală a fost contestată de avocata Silvia Uscov.
Sesizările au fost depuse în instanță în ultima zi a anului 2025, pe 31 decembrie. Judecătorii s-au grăbit, spre deosebire de alte cazuri, să dea termen pe 5 ianuarie. Ținând cont că zilele de 1-4 ianuarie au fost nelucrătoare, se poate spune că termenele au fost fixate de pe o zi pe alta. Pentru aceasta, funcționarii Curții de Apel au lucrat în regim de urgență, transmițând toate actele cu rapididate, către părțile implicate.
În aceeaşi zi, cu judecata contestațiilor, la ora 10.00, după trei amânări, Curtea Constituţională ar trebui să se pronunțe cu privire la legea pensiilor magistraților. De menționat că pe 29 decembrie 2025, preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat că nu s-a putut întruni cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ pe acest act normativ.
Patru dintre magistrații constituționali, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc nu s-au prezentat la ședință. La termenul precedent, în 28 decembrie, cei patru au părăsit sala şi nu s-au mai întors.
Fostul magistrat constituțional Augustin Zegrean a comentat situația celor două contestații depusă de avocata Silvia Uscov. În opinia sa, Curtea de Apel București se poate pronunța doar în ce privește numirea lui Dacian Dragoș, propus de Nicușor Dan. Zegrean a precizat că instanța de contencios are competență să judece decretele prezidențiale. Acest lucru nu este posibil în cazul Mihai Busuioc, numit de Senat.
„Hotărârea Senatului – cel puțin unul dintre cei doi a fost numit de Senat – (Mihai Busuioc, n.r). Hotărârea Senatului nu poate fi atacată în justiție, nu are nici o cale de atac la justiție. Dacă voiau să-l conteste, trebuiau să-l conteste un grup parlamentar sau 25 de senatori, la CCR după ce a fost numit. Dacă CCR a zis că asta este bine, atunci nu mai au nimic de discutat despre această Curte”, a explicat Augustin Zegreanla Euronews România.
În schimb, decretul prezidențial prin care a fost numit Dacian Dragoș, de către președintele Nicușor Dan, poate fi atacat în instanță.
„Celălalt este numit prin decret prezidențial. Decretele prezidențiale pot fi atacate în justiție. Curtea de Apel este competentă să judece orice contestație împotriva unui decret prezidențial”, a mai spus Zegrean.