Cum vede Nicușor Dan majorarea taxelor: „Mi-ar fi plăcut să nu crească… chiar să scadă”

Creșterea taxelor și impozitelor locale nu este văzută cu ochi buni de președintele Nicușor Dan. El a evitat, însă, să facă acuzații la adresa lui Ilie Bolojan care a adoptat această măsură.

Nicușor Dan, despre creșterea taxelor

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat cum vede situația cu actualele majorări de taxe și impozite. În foarte multe cazuri, deși Ilie Bolojan vorbea de majorări de 70%, creșterea a fost chiar și de peste 200%. Mai mulți oameni și-au exprimat nemulțumiea, în condițiile în care sumele pe care le au de plată sunt enorme raportat la puterea de cumpărare și la venituri.

De altfel, majorarea impozitelor locale, pe proprietate, a fost o măsură prin care Ilie Bolojan a transferat povara recuperării deficitului pe umerii populației. Ilie Bolojan a și recunoscut că românii vor trebui să finanțeze, din propriile buzunare, în locul guvernului, lucrările derulate prin controversatele programe de tip PNDL, Anghel Saligny.

Nicușor Dan a precizat, încă de la începutul declarațiilor pe acest subiect că nu vrea să apere, dar nici să acuze aceste majorări de taxe locale. El a spus că decizia a aparținut guvernului. În ce-l privește, a precizat, și-ar fi dorit să nu fie majorată nici un fel de taxă. De altfel, în campania electorală, președintele s-a angajat să nu majoreze taxele și în special TVA,lucru de care Ilie Bolojan a refuzat să țină cont.

„Bineînţeles că mie mi-ar fi plăcut să nu crească nicio taxă, chiar să scadă, dar… Nu vreau să intru foarte mult în… E o chestiune care ţine de Guvern şi nu vreau nici să apăr, nici să acuz taxele astea”, a declarat Nicușor Dan, evitând să provoace un conflict cu premierul.

Nicușor Dan, despre actualizarea taxelor locale

În opinia lui Nicușor Dan, creșterea taxelor ar fi avut loc în contextul în care valorile nu au mai fost actualizate de mulți ani. Declarația este eronată. În realitate, conform legislației în vigoare taxele și impozitele locale se actualizează, anual, în funcție de inflație. Aceasta spre deosebire de pensii și de alocațiile pentru copii, care nu au mai fost actualizate de doi ani.

„Pe de-o parte, există o flexibilitate pe care legea o dă autorităţii locale, între nişte limite pe care Parlamentul le stabileşte. Pe de altă parte, sunt nişte taxe care, faţă de inflaţia de ultimii ani, n-au mai crescut de foarte mult timp. Mai departe, dacă ele trebuiau să crească cu 70, cu 50, cu 30, asta e o chestiune care ţine de Guvern”, a afirmat şeful statului.

În ce-l privește, președintele nu plătește impozit pe proprietate deoarece stă cu chirie în București. În schimb a declarat că așteaptă să primeacă decizia de impunere pentru mașina pe care o are înregistrată la Făgăraș.

„Eu am o maşină pe care n-am mutat-o de la Făgăraş la Bucureşti şi încă nu mi-a venit decizia pentru ea”, a mai spus Nicuşor Dan.

Creșterea taxelor locale pentru finanțarea clientelei  de partid

Prin majorarea la un nivel aproape insuportabil pentru numeroși români sărăciți de măsurile de austeritate din 2025. Ilie Bolojan a transferat povara recuperării deficitului bugetar pe umerii populației. De altfel, premierul a recunoscut că românii vor plăti, în locul guvernului, pentru controversatele programe de tip PNDL – Anghel Saligny.

„Dat fiind deficitele pe care le are România, noi nu mai putem să transferăm către autorităţile locale sumele pe care le-am transferat în aceşti ani, pentru că aceşti bani nu îi mai avem. Împrumutam şi plăteam nişte dobânzi enorme, care ne-au dus în situaţia în care suntem. (…) „Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, practic pentru a continua aceste investiţii, ele vor fi finanţate din această plată suplimentară, care înseamnă condiţii mai bune pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Aceste programe reprezintă una din găurile negre în care se scurg banii publici, care au generat deficitele uriașe din ultimii ani. În fapt, prin aceste programe, alternativă la fondurile europene, care nu pot fi furate, au fost lansate pentru a finanța rețelele clientelare de partid și pentru a cumpăra loialitatea primarilor.

Programul Anghel Saligny, o gaura neagră a bugetului

Ministerul Dezvoltării care le gestionează nu are reguli clare de atribuire a fondurilor și nici mecanisme de control care să verifice cum sunt cheltuiți banii. Rapoartele Curții de Conturi au evidențiat un adevărat haos în gestionarea acestor fonduri. Nu există o limită în acordarea lor, guvernul plătind la nesfârșit, așa cum s-a întâmplat și în acest an de austeritate. Mai mult nu există mecanisme de verificare și control a lucrărilor realizate.

Deși bugetul programului Anghel Saligny, pe anul 2025, de 10 miliarde de lei, a fost epuizat încă din luna august, Ministerul Dezvoltării a continuat să accepte facturi la decontare. Iar la finalul anului, Ilie Bolojan, la fel ca și Marcel Ciolacu, a scos 2,4 miliarde de lei, din fondul de rezervă pentru a face alte plăți. Aceste sume se vor regăsi în deficitul bugetar pentru care românii vor fi obigați să plătească anul viitor.

„De ce credeți că Guvernul Bolojan, la rectificare a dat încă 2,5 miliarde de lei, în plus, la Ministerul Dezvoltării? De acolo sunt alocați banii prin PNDL și prin Anghel Saligny. Pentru că acolo sunt firmele de partid. De la acestea nu au tăiat nici un ban, dimpotrivă le-a alocat bani suplimentari pe motiv că «au facturat». Ce dacă s-a facturat? Dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani. Așa puteau să factureze și luna de pe cer. Ce făceam acum? majoram TVA la 30% pentru că s-a facturat? Evident că nu”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui pentru B1 TV.