România are un singur submarin. Se numește „Delfinul” și se află în dotarea MApN. În urmă cu mai mulți ani, statul român a dezvăluit faptul că acesta este nefuncțional, din lipsa unor componente esențiale. După o bună perioadă de timp în care nu s-a mai auzit nimic despre acesta, Ministerul Apărării a oferit noi informații, pentru B1.ro.
În 2020, Delfinul are în continuare doar un rol simbolic. Pentru a putea fi pus din nou în funcțiune, are nevoie de investiții masive. În primul rând, baterii, extrem de costisitoare, alte piese de schimb și personal specializat.
„Submarinul ‘Delfinul’se află bazat în Dana 0 a Obiectivului Port Militar Constanța. La această dată, submarinul are capacitatea operațională limitată, ca urmare a echipajului redus – concret,la bord se află un număr limitat de personal, care asigură vitalitatea platformei și mentenanța echipamentelor și sistemelorși a lipsei bateriilor de acumulatori”, a transmis MApN pentru B1.ro.
În perioada 2015-2019, reprezentanții statului român s-au întâlnit cu specialiști în construcția și repararea de submarine, din alte state. Din lipsa datelor certe cu privire la „starea corpului rezistent”, nu s-a putut face o evaluare exactă a cheltuielilor pentru recondiționare, informează MApN.
În schimb, singura evaluare a costurilor, neoficială, datează din 1998. „Delfinul” așteaptă acumulatorii din 1996, deci de 24 de ani.
„O delegație ruso-ucraineană s-a prezentat la bord pentru o evaluare a stării tehnice a submarinului și o estimare a perioadei de timp și a costurilor necesare reparației submarinului. La acea dată, delegația a estimat o perioadă de 18 luni pentru reparații și modernizări minore și un cost estimative de 8 (opt) miloane de dolari, sumă care acoperea și achiziția bateriilor de acumulatori. Orice an de întârziere a lucrărilor de reparație presupunea creșterea costurilor cu 2-4%”, a dezvăluit Biroul de Presă al MApN pentru B1.ro.
În ziua de azi, costurile totale pentru recondiționare s-ar ridica la câteva zeci de milioane de euro, motiv pentru care ar putea fi chiar mai convenabilă achiziționarea unui submarin nou. MApN atrage atenția asupra faptului că reparația nu este nicidecum un procedeu facil.
„Având în vedere aspectele prezentate anterior, trebuie luat în considerare faptul că, în urma unei evaluări complete a stării tehnice a submarinului și a sistemelor și echipamentelor acestuia, perioada de timp necesară pentru executarea lucrărilor de reparații și modernizări, precum și suma necesară pentru executarea acestora, să fie mărită considerabil ca urmare a unor posibile riscuri, cum ar fi lipsa posibilității achiziției de piese originale pentru sisteme și echipamente – care conduce automat la înlocuirea sistemului sau echipamentului în ansamblul său, ceea ce presupune realizarea unor interfețe care să facă posibilă conectarea sistemelor noi cu cele care nu se înlocuiesc (spre exemplu, sistemul de navigație cu sistemul de guvernare și pilot automat, senzorii cu sistemul de armament etc.).
Acest lucru presupune cercetare, proiectare, realizare, verificare, implementare, ceea ce conduce, în final, la costuri și timp suplimentare în realizarea proiectului. În plus, trebuie refăcute calculele de stabilitate deoarece echipamentele noi, comparativ cu cele aflate acum la bord, sunt mult mai ușoare, aspect ce conduce la modificarea diagramelor de stabilitate la suprafață și în imersiune”, a mai transmis MApN pentru B1.ro.
„Delfinul” a devenit submarin românesc în anul 1985, achiziționat cu 40 de milioane de dolari. A fost adus în țară în secret, din URSS. Rușii nu ar putea efectua reparațiile, pentru că România este membră NATO. Totodată, MAPN atrage atenția asupra costurilor ridicate, în cazul unor reparații.
„Submarinul nu a fost abandonat. În contextul în care România a devenit parte a tratatului NATO și țară membră U.E., reparațiile/modernizările submarinului nu ar putea fi făcute în șantierul producător (Federația Rusă)”, a punctat MAPN.
La bordul „Delfinului”, echipajul poate sta în jur de 45 de zile, în funcție de proviziile de alimente. Submarinul a avut până în 1996 misiuni aproape lună de lună, de cercetare, patrulare, recunoaștere sau teste de tragere. În total, în jur de 2.000 de ore de imersiune în Marea Neagră, respectiv 34 de lansări torpile/mine și 8.000 de mile marine parcurse.
„Submarinul ‘Delfinul’poartă numele primului submarin românesc NMS Delfinul, care a fost lansat în anul 1936 și scos din funcțiune în anul 1957.
Este un submarin diesel cu propulsie electrică care poate atinge 17 Nd și are o autonomie maximă de 45 zile sau 6000 Mm. Raza de acțiune cu un plin de baterie este de aproximativ 400 Mm. Corpul este împărțit în 6 compartimente etanșe, iar la bord își desfășoară activitatea aproximativ 50 de militari.
Submarinul nu mai este operațional din anul 1996, de când a expirat resursa bateriilor de acumulatori. Tot în același an ar fi trebuit executată și prima reparație medie, odată cu înlocuirea acumulatorilor. În perioada 1986-1992 submarinul a fost andocat anual, ulterior efectuându-se lucrări de întreținere a operei vii și a sistemului de imersare-emersare în anii 1996, 2004, 2007 și 2011.
În anul 2016 sunt active la nivel internațional 48 de submarine clasă „Kilo” și există comenzi pentru producerea a încă 12. Succesul de care se bucură această clasă de submarine pe plan mondial este dat de calitățile tactice și de soluțiile tehnice constructive alese de producător, soluții care au asigurat realizarea unei platforme extrem de greu de detectat”, informează CentrulDeScafandri.ro.
Dotarea Armatei Române cu submarine este mare necesitate, subliniază MApN, care are un plan concret în acest sens.
„MApN are în vedere achiziția de noi submarine și, în prezent, structurile de specialitate elaborează documentele de fundamentare a programului de submarine noi în Forțele Navale Române.
În actualul context geopolitic, prezența submarinelor românești în Marea Neagră ar constitui un avantaj atât pentru România, cât și pentru NATO, România fiind frontiera estică a Alianței.
În plus, achiziția de submarine noi: contracarează capabilitățile în dezvoltare ale Flotei Ruse a Mării Negre; realizează o bună proiecție a forței și reduce dezechilibrul în raport cu Flota Rusă a Mării Negre (FRMN); asigură ducerea acțiunilor: independent, cu discreție și eficacitate maximă, la distanțe mari de locul de dislocare permanentă; fără restricții generate de condiții hidro-meteo dificile;integrează o gamă largă de senzori și sisteme de armament care generează capabilități operaționale extinse”, a transmis MApN pentru B1.ro.
Concret, „Delfinul”, plus alte submarine cu care ar urma să fie înzestrată Armata, ar putea fi utilizate pentru operațiuni precum:
– cercetare pentru recunoaştere şi culegere de informaţii la nivel operativ-strategic;
– supraveghere navală în zone de interes;
– asigurarea diseminării datelor culese/rezultate în urma supravegherii și cercetării în scopul sprijinirii misiunilor NATO;
– acordarea sprijinului în executarea misiunilor FOS;
– desfăşurarea exerciţiilor de antrenament cu navele ASW;
– participarea la exerciţii NATO.