Președintele Klaus Iohannis a vorbit la summitul Consiliului European de la Bruxelles despre problema migrației ilegale, susținând că România vrea să contribuie la securizarea frontierei externe a UE și la combaterea migrației ilegale, deși „nu este parte a niciunei rute de migrație și nici sursă de mișcări secundare”. Precizarea a fost făcută în contextul în care guvernul austriac a respins aderarea noastră la Schengen pe motiv că ei au o problemă cu migranții ilegali din cauza incapacității noastre de a ne proteja frontierele.
Administrația Prezidențială a transmis, printr-un comunicat, ce alte subiecte au mai fost abordate de liderii UE la Bruxelles.
Unul dintre subiectele pe agendă a fost războiul declanșat de Rusia în Ucraina, la discuții participând și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Uniunea Europeană va urmări creșterea presiunii colective asupra Federației Ruse pentru a opri războiul, fiind pregătită să consolideze măsurile restrictive. Consiliul European și-a reafirmat angajamentul față de tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crimele grave comise, fiind subliniat sprijinul pentru eforturile internaționale în acest sens. Consiliul European a sprijinit ideea unui Summit în vederea lansării implementării formulei de pace a Președintelui Zelenski. Liderii europeni au reamintit că viitorul Ucrainei este în cadrul Uniunii Europene”, a transmis Administrația Prezidențială.
Până acum, UE a oferit Ucrainei asistență totală de 67 de miliarde de euro, sprijinul militar ridicându-se la aproape 12 miliarde. Anul acesta urmează să fie antrenați primii 30.000 de soldați prin Misiunea UE de Asistență Militară.
Liderii UE au convenit că, în privința ajutoarelor de stat, e nevoie de proceduri mai simple. De asemenea, a fost agreată o abordare mai flexibilă în utilizarea fondurilor europene existente.
Totodată, a fost agreată simplificarea și accelerarea procedurilor și utilizarea viitoarei reforme a pieței europene de energie electrică pentru a sprijini tranziția verde la cel mai mic cost posibil. Consiliul European a luat notă de intenția Comisiei Europene de a propune un Fond European de Suveranitate pentru a sprijini investițiile.
„Președintele României a subliniat nevoia de reguli flexibile și proceduri pentru implementarea rapidă a PNRR și REPowerEU, instrumente care vor asigura modernizarea și competitivitatea durabilă a economiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a susținut necesitatea de proceduri simplificate pentru acordarea ajutoarelor de stat în mod țintit pentru sectoarele strategice, cu menținerea coeziunii și a condițiilor de concurență echitabilă în cadrul Pieței Interne”, a mai transmis Administrația Prezidențială.
Cu privire la migrație, liderii UE au decis să fie intensificată cooperarea cu statele terțe de origine și tranzit, în direcția prevenirii plecărilor ilegale și a combaterii traficului de migranți.
Consiliul European a solicitat Comisiei Europene să finanțeze măsuri în statele membre care să contribuie la controlul frontierei externe a UE.
De asemenea, „liderii europeni au condamnat instrumentalizarea migranților pentru scopuri politice, mai ales ca parte a unor acțiuni hibride de destabilizare”.
„Președintele Klaus Iohannis a arătat că migrația este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluții constructive și eficiente pentru combaterea migrației ilegale.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat deschiderea României de a se implica în implementarea măsurilor agreate, arătând că, deși țara noastră nu este parte a niciunei rute de migrație și nici sursă de mișcări secundare, dorește să contribuie cu experiența recunoscută în securizarea frontierei externe și combaterea migrației ilegale”, a mai transmis Administrația Prezidențială.
La Consiliul European s-a mai discutat despre Dialogului Belgrad-Priștina, subliniind necesitatea unor progrese urgente în normalizarea relațiilor, precum și despre cutremurul major din Turcia și Siria. Peste 1.600 de salvatori au fost trimiși până acum în Turcia, iar liderii europeni au făcut apel la asigurarea accesului umanitar la victimele cutremurului din Siria.