România sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar oficialii de la București spun acest lucru în toate formatele și le explică partenerilor de ce ar fi bine să se întâmple acest lucru, a explicat președintele Klaus Iohannis, joi, la Cotroceni, într-o conferință comună cu omologul său eston, Alar Karis.
„Moldova și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și aseară am discutat pe larg cu doamna președinte Sandu și cu doamna prim-ministru Gavrilița această chestiune. România este hotărâtă, nu doar că este dispusă, România este hotărâtă să sprijine Republica Moldova. Asta, evident, în multiple feluri și pe diferite paliere. Acum, în acest moment, sprijinul este unul politic. Noi declarăm că sprijinim aderarea Republicii Moldova, spunem asta în toate formatele și explicăm tuturor partenerilor de ce credem că este bine așa”, a declarat șeful statului român, care miercuri a efectuat o vizită la Chișinău.
Procesul de aderare, a amintit Președintele României, este unul foarte lung și foarte complicat.
„În plan tehnic, avem deja grupuri de lucru care ajută Moldova să se pregătească pentru aderare. Procesul de aderare, vă amintiți probabil de când am fost noi în situația de solicitant, este un proces foarte lung, foarte complicat, necesită foarte multă muncă de detaliu, necesită specialiști, și noi suntem dispuși să ajutăm Moldova cu toate acestea”, a adăugat Klaus Iohannis.
România acordă Republicii Moldova un ajutor „multifațetat”, spune el.
„Sprijinul instituțional orientat spre reformă, spre eficientizarea instituțiilor, este ceva ce facem de mult. Noi de ani de zile ajutăm Republica Moldova pentru a-și pune la punct un întreg sistem administrativ, judiciar și economic mai performant și vom continua cu aceste demersuri. Deci, ajutorul nostru este multifațetat, dacă pot să mă exprim așa”, a continuat președintele Klaus Iohannis.
Statele UE au decis inițierea procesului de aderare a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, însă cele trei state nu sunt tocmai în aceeași situație.
Războiul din Ucraina a provocat o emoție firească în ceea ce privește cauza Kievului, însă înainte de agresiunea rusă autoritățile ucrainene aveau multiple restanțe în ceea ce privește asigurarea unei justiții independente, a luptei anticorupție și chiar respectarea drepturilor minorităților naționale. Chiar și statul român a criticat legislația care limita drastic accesul minorităților naționale la învățământul în limba maternă, o legislație incompatibilă cu principiile și valorile UE.
În schimb, Chișinăul a făcut progrese concrete la nivelul reformelor necesare apropierii de Bruxelles. Președinta Maia Sandu și administrația pro-europeană din stânga Prutului au primit în repetate rânduri laudele oficialilor europeni pentru măsurile ferme pe care le-au adoptat pentru europenizarea și transformarea democratică a țării.